Liderii Bisericilor din Moscova și Constantinopol, mesaje diferite, dar aceeași implicare politică
Pe 23 februarie 2025, în ajunul celebrării a trei ani de la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, patriarhii Kirill și Bartolomeu au făcut declarații oficiale. Deși provenind din poziții diferite, mesajele ambilor lideri bisericești conțin sprijin direct sau indirect pentru conducerea statelor lor și ridică întrebarea: este aceasta Evanghelie sau politică?
Patriarhul Bartolomeu: sprijin pentru conducerea Ucrainei
Patriarhul Constantinopolului a rostit un discurs în biserica Sfântului Nicolae din Istanbul, în prezența consulilor Ucrainei, Australiei, Belgiei, Bulgariei, Franței, Danemarcei, Elveției, Olandei, Poloniei, României, Republicii Moldova și Argentinei.
El a declarat:
„Recunoaștem eforturile neîncetate ale președintelui Zelenski de a apăra suveranitatea și integritatea Ucrainei”.
Patriarhul Bartolomeu a transmis un mesaj clar, în linie cu politica autorităților ucrainene și occidentale:
„Comunitatea internațională nu trebuie să cedeze în fața narațiunilor false și a dezinformării. Viitorul trebuie să fie construit pe respectarea dreptului internațional, a autodeterminării și a respectului reciproc, nu pe coerciție și supunere”.
Declarația sa poate fi interpretată ca o pledoarie pentru continuarea luptei și respingerea negocierilor care ar putea duce la compromisuri teritoriale.
Patriarhul Kirill: sprijin pentru războiul Rusiei
În aceeași zi, Patriarhul Kirill a participat la ceremoniile Zilei Apărătorilor Patriei din Rusia, depunând coroane de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Moscova și adresându-se președintelui Vladimir Putin.
În mesajul său, el a subliniat:
„Sunt convins că hotărârea și viziunea strategică a conducerii statului, împreună cu devotamentul soldaților noștri, vor contribui la consolidarea poporului și la noi realizări în slujba Rusiei”.
Această declarație a fost completată de un apel clar pentru sprijinirea războiului:
„Arhipăstorii și păstorii Bisericii Ortodoxe Ruse susțin fără rezerve participanții la Operațiunea Militară Specială și oferă ajutor umanitar celor afectați. Ei îndeamnă întreaga societate să se unească, să acționeze, să creadă și să se roage pentru cei care protejează țara noastră de forțe ostile”.
În mod evident, Biserica Ortodoxă Rusă se poziționează ca un actor religios care justifică războiul și îl încadrează în apărarea „valorilor spirituale și morale” ale Rusiei.
O „binecuvântare” a războiului din ambele părți
Dacă Patriarhul Kirill susține explicit războiul și conducerea lui Putin, Patriarhul Bartolomeu o face într-un mod indirect, susținând strategia politică a Ucrainei, care exclude orice compromis de pace.
Lipsa unui apel clar la pace din partea ambilor lideri bisericești ridică întrebări esențiale:
Este datoria Bisericii să promoveze obiectivele politice ale guvernelor?
De ce niciunul dintre cei doi patriarhi nu cheamă la o încetare a războiului și la o soluție negociată?
Cum se împacă mesajele lor cu Evanghelia, care pune viața omului mai presus de orice interes politic?
În acest context, Patriarhul Bartolomeu a evitat orice mențiune despre suferințele credincioșilor UOC (Biserica Ortodoxă Ucraineană, condusă de Mitropolitul Onufrie), care sunt persecutați și izgoniți din bisericile lor. În schimb, el s-a concentrat doar pe suferințele celor care sunt în acord cu linia politică a Kievului.
De asemenea, în timp ce Patriarhul Bartolomeu vorbește despre „viitorul Ucrainei” și „reînvierea” țării în termeni ce amintesc de lozinci politice, Evanghelia vorbește despre învierea sufletelor, nu a statelor.
Evanghelie sau politică?
Comparația dintre cele două discursuri arată că ambele Biserici sunt implicate activ în jocuri politice, susținând fiecare propriul guvern. În loc să fie mediatori ai păcii, liderii celor două patriarhii alimentează divizarea și conflictul.
În acest sens, întrebarea rămâne: mai urmează acești lideri Evanghelia sau doar strategii politice?
