Într-o lume din ce în ce mai marcată de conflicte, inegalități sociale și criză ecologică, Papa Francisc a oferit tinerilor un mesaj plin de speranță și responsabilitate. În cadrul vizitei sale din 28 septembrie 2024 la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia, unde a fost criticat, așa cum ADEVARULBISERICII.RO a scris, Suveranul Pontif a abordat teme esențiale precum rolul femeii în Biserică și societate, efecte devastatoare ale războiului, corupția, exploatarea și criza ecologică. În discursul său, Papa a subliniat necesitatea unei noi perspective asupra acestor provocări globale, punând un accent puternic pe importanța speranței, a dialogului și a responsabilității comune pentru binele colectiv.
Contextul vizitei și mesajul către studenți
Papa Francisc a fost întâmpinat de tineri studenți de la Universitatea Catolică din Louvain, care i-au prezentat o scrisoare cu revendicările lor cu privire la creație, inegalități și rolul femeii în Biserică și societate. Această scrisoare, redactată în colaborare cu profesori și cercetători, a oferit un punct de pornire pentru discursul Pontifului, care a abordat în profunzime aceste teme. Papa a apreciat efortul studenților de a se implica activ în discuții despre problemele lumii contemporane și ia îndemnat să continue să studieze nu doar pentru a obține un loc de muncă, ci pentru a contribui la binele comun.
Papa a subliniat că demnitatea femeilor nu poate fi oferită sau luată de nicio lege umană, ci este un drept intrinsec, o „calitate” care trebuie respectată din momentul creației. Într-un apel puternic la unitate, el a spus că misiunea bărbatului și a femeii nu trebuie să fie una de „pretenții opuse”, ci de colaborare și respect reciproc. El a cerut ca femeile să nu fie atrase în „pretenții” ideologice care le opun bărbaților, ci să se angajeze într-un dialog deschis și constructiv pentru binele comun.
Rolul femeii în Biserică, în primul rând, o temă care „îmi este aproape de inimă”, a subliniat papa Francisc, menționând „violența și nedreptatea” din trecut care „împreună cu prejudecățile ideologice” apasă asupra prezentului. Papa i-a invitat pe toți la punctul de plecare: „Cine este femeia și cine este Biserica? ”Biserica este poporul lui Dumnezeu, nu o companie multinațională”, a adăugat papa. Iar femeia, ”este fiică, soră, mamă”. Sunt ”relații” care exprimă ființa noastră după chipul lui Dumnezeu, ”bărbat și femeie, împreună, nu separat”. Prin urmare, „persoane, nu indivizi”, chemați „de la început să iubească și să fie iubiți”. De aici și rolul lor în societate și în Biserică, a subliniat suveranul pontif. ”Demnitatea”, a spus papa, ”este asigurată de o lege, nu scrisă pe hârtie, ci în carne și oase. Demnitatea este un bun neprețuit, o calitate, pe care nicio lege umană nu o poate da sau lua”.
Nu unul împotriva celuilalt
Pornind de la această demnitate, cultura creștină subliniază mereu care este misiunea bărbatului și a femeii: „Nu unul împotriva celuilalt, cu pretenții opuse, bărbatul împotriva femeii și femeia împotriva bărbatului”, a subliniat episcopul Romei. „Femeia este primire rodnică, grijă, dăruire. „Să ne deschidem ochii”, a adăugat suveranul pontif, ”la numeroasele exemple zilnice de iubire, de prietenie la locul muncă, de la studiu la responsabilitate socială și eclezială, de la căsătorie la maternitate, pentru Împărăția lui Dumnezeu și pentru serviciu”, scrie vaticannews.va.
Dumnezeu este Tată, nu stăpân
Papa Francisc s-a oprit apoi asupra răului „violent și arogant” care distruge mediul și popoarele: „Pare să nu cunoască nicio oprire”, s-a revoltat papa. Războiul este „expresia sa cea mai brutală”. „Într-o țară pe care nu-i dau nume, cele mai profitabile investiții sunt în fabricile de armament”, adaugă el. ”Corupția și sclavia modernă sunt, de asemenea, rele, rele care uneori „poluează religia însăși”, făcând din ea „un instrument de dominare. Dar aceasta este blasfemie”, a spus papa. ”Chiar și numele Tatălui”, a adăugat pontiful, ”care este o revelație a grijii, devine o expresie a aroganței. Dumnezeu este Tată, nu stăpân; este Fiu și Frate, nu dictator; este Spirit de iubire, nu stăpânire”. „Noi, creștinii, știm că răul nu are ultimul cuvânt, că are, așa cum se spune, zilele numărate. Acest lucru nu ne răpește angajamentul, ba chiar îl sporește: speranța este responsabilitatea noastră”, asigură papa Francisc. „Speranța nu dezamăgește niciodată”, a repetat el de trei ori.
Critica războiului și corupției: O realitate dureroasă
O altă temă majoră abordată de Papa Francisc a fost brutalitatea războiului și asupra efectelor sale devastatoare umanității și mediului. El a numit războiul „cea mai brutală expresie a răului”, subliniind că, în multe țări, investițiile cele mai profitabile sunt în fabricile de armament. Suveranul Pontif a condamnat și corupția, pe care a numit-o o formă de „sclavie modernă”, și a denunțat faptul că uneori chiar și religia poate deveni un instrument de dominare, ceea ce a numit o „blasfemie”.
Papa a evidențiat că răul nu va avea niciodată ultimul cuvânt și a insistat asupra ideilor că speranța creștină este o „responsabilitate”, nu doar un sentiment. „Speranța nu dezamăgește niciodată”, a spus el, repetând acest lucru de trei ori, pentru a sublinia importanța ei în fața provocărilor actuale. El ia încurajat pe tineri să rămână angajați în lupta împotriva acestor rele, în special în combaterea indiferenței față de suferințele celor neajutorați și a abuzurilor care distrug viața umană și mediul.
Urgența ecologică: Responsabilitatea față de „casă comună”
Papa Francisc a vorbit, de asemenea, despre urgența protejării mediului și a recunoașterii faptului că Pământul nu ne aparține, ci ne-a fost „dat în grijă”. El a accentuat că, deși suntem doar oaspeți și pelerini pe această planetă, avem o responsabilitate morală de a păstra frumusețea ei pentru generațiile viitoare. Cu toate acestea, a avertizat că niciun plan de dezvoltare ecologică nu va avea succes atâta timp cât „aroganța și rivalitatea” Papa rămân în conștiința noastră.
Suveranul Pontif a condamnat „indiferența arogantă” a celor puternici, care pun întotdeauna interesele economice pe primul loc, ignorând suferințele oamenilor și distrugerea mediului. „Diavolul intră prin buzunare”, a spus Papa, subliniind că, atâta timp cât profitul va rămâne principala preocupare, orice apel la justiție și protecția mediului va fi redus la tăcere.
Papa a vorbit, de asemenea, despre speranță în ceea ce privește relația dintre creștinism și ecologie. Recunoaștere, deoarece „această casă ne-a fost dată: nu suntem stăpâni, suntem oaspeți și pelerini pe pământ”. Misiune, în sensul că „suntem în lume pentru a-i păzi frumusețea și pentru a o cultiva spre binele tuturor, în special al celor ce vor veni”. Dar niciun plan de dezvoltare nu va reuși „dacă aroganța, violența, rivalitatea rămân în conștiințele noastre”, a avertizat papa. Este necesar să se meargă la rădăcină și aceasta este „indiferența arogantă a celor puternici, care pun întotdeauna interesul economic pe primul loc. Diavolul intră prin buzunare”, a reiterat pontiful. ”Atât timp cât acest lucru este valabil”, a spus papa, ”orice apel va fi redus la tăcere sau va fi acceptat doar în măsura în care este convenabil pentru piață. Și cât timp piața va rămâne pe primul loc, casa noastră comună va suferi nedreptate”.
Îndemn pentru studenți: Educația în slujba binelui comun
În încheiere, Papa Francisc ia îndemnat pe studii să nu studieze doar pentru a obține un loc de muncă, ci pentru a înțelege cum să pot folosi cunoștințele pentru a servi binele comun. „Nu se trăiește pentru a munci, ci se muncește pentru a trăi”, a spus el, subliniind importanța de a învăța pentru a putea contribui la binele altora. El ia provocat pe tineri să-și pună întrebarea: „Pe cine servesc eu prin ceea ce fac?”.
Scrisoarea studenților din Louvain, citită înainte de discursul Papei, a subliniat anxietatea și frustrarea tinerilor față de degradarea mediului și a crizei sociale. Studenții au exprimat îngrijorarea că societatea de consum îi invită să se bucure de prezent, în timp ce realități actuale le oferă sau imagine sumbră a viitorului. Papa a răspuns acest neliniști cu un mesaj de speranță, subliniind doar printr-un angajament responsabil față de binele comun putem schimba cursul lucrurilor.
Vizita Papei Francisc la Universitatea din Louvain a fost un prilej de reflecție profundă asupra provocărilor cu care se confruntă lumea de astăzi. Mesajul său a fost unul de speranță, dar și de responsabilitate, îndemnând tinerii să se implice activ în combaterea relelor care distrug umanitatea și creația. Într-o perioadă de incertitudini și tensiuni, Papa Francisc a reamintit că speranța nu este doar un sentiment pasiv, ci o chemare la acțiune concretă pentru binele comun, pentru protejarea demnității umane și a „casei”.
