Arheologii de la Universitatea Sapienza din Roma au adus la lumină informații noi despre originile Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, conform unui raport publicat de Heritage Daily. Descoperirile recente indică faptul că, inițial, pe acest loc s-a aflat o vechi carieră de piatră, ale cărui urme sunt vizibile în tăieturile adânci din roca locală.
Carierul antic și transformările sale
Cercetările au relevat că exploatarea pietrei în această zonă s-a desfășurat cu precădere pe direcția nord-est – sud-vest, iar unele dintre tăieturi depășesc cinci metri în adâncime. După abandonarea carierului în epoca fierului, zona a fost adaptată pentru utilizări agricole, fiind cultivată cu măslini și viță de vie.
De la templu păgân la loc de pelerinaj creștin
După asediul Ierusalimului în timpul războiului iudeo-roman, împăratul Hadrian a fondat colonia romană Aelia Capitolina pe ruinele vechiului oraș și a construit un templu păgân pe locul fostului carier. Acest templu a fost demolat în secolul al IV-lea, în timpul domniei lui Constantin cel Mare, pentru a face loc unei biserici creștine.
Potrivit relatărilor istorice, episcopul Macarie I al Ierusalimului i-a cerut lui Constantin permisiunea de a efectua săpături în locul considerat mormântul lui Hristos. În timpul săpăturilor, a fost descoperit un mormânt săpat în stâncă, identificat de episcop drept locul îngropării lui Iisus.
Structura complexă a sanctuarului creștin
Cercetările recente au scos la iveală dovezi ale existenței unui edificiu de cult roman din perioada împăratului Hadrian, precum și urme ale nivelării masive a terenului stâncos pentru construirea unor structuri monumentale. Biserica construită în secolul al IV-lea a fost un sanctuar complex, adaptat pentru pelerinajele creștine. Structura sa includea zone pentru rugăciune și liturghie, trasee pentru vizitatori și porticuri care ofereau adăpost.
„Acest sanctuar era conceput pentru a permite pelerinilor să se deplaseze în jurul locurilor de venerare, conform metodelor bine cunoscute în sanctuarele precreștine și timpurii creștine”, se arată în raport.
Cercetări în desfășurare
Săpăturile continuă în zona coridorului nordic al bisericii, cu scopul de a înțelege mai bine structura de cult romană și evoluția sa ulterioară. Alte activități includ documentarea întregii bazilici și a anexelor sale, precum și analiza materialelor descoperite, pentru a obține o imagine mai clară asupra evoluției istorice a acestui loc sacru.
Biserica Sfântului Mormânt rămâne unul dintre cele mai importante centre spirituale ale creștinătății, iar aceste noi descoperiri oferă o perspectivă valoroasă asupra istoriei sale milenare.
