Într-un discurs susținut la Forumul Internațional de Cultură din Sankt Petersburg, Patriarhul Kirill al Rusiei a făcut referire la lucrarea celebrului cercetător român Mircea Eliade, subliniind importanța culturii religioase în formarea identității umane și în lupta împotriva crizelor contemporane de moralitate. Patriarhul Kirill a subliniat legătura strânsă dintre religie, cultură și moralitate, citând din Eliade pentru a întări mesajul său despre renașterea valorilor tradiționale.
Mircea Eliade, „unul dintre cei mai mari cercetători ai religiei”
Patriarhul Kirill l-a citat pe Eliade în contextul discuției despre criza valorilor și a culturii în societatea modernă: „Nu întâmplător, Mircea Eliade, unul dintre cei mai mari cercetători ai religiei din secolul XX, scrie: „Criza ființei are un caracter „religios”, întrucât la nivelul străvechii culturii ființa se identifică cu sacrul” („Sacrul și profanul”). O definiție foarte precisă – totul a început cu sacrul. Cultura a apărut în jurul cultului. Unii oameni cu minte materialistă, reflectând asupra acestor subiecte, susțin că cultura este primară, iar cultul este secundar. Nu, cultul este primar, totul a început cu venerarea unei zeități. Zeitățile erau diferite, dar orice închinare a unei puteri superioare era însoțită de manifestarea puterilor intelectuale și estetice umane. Nu numai animalele au fost sacrificate lui Dumnezeu, ci și tot ce este mai bun – inclusiv crearea de biserici și minunate opere de artă, fie că este vorba de artă antică, medievală sau modernă.”, conform patriarchia.ru.
Cultura și religia – esența ființei umane
În cadrul discursului său, Patriarhul a explicat că orice cultură autentică își are originile în cult și în venerarea divinității, contrazicând ideile materialiste conform cărora cultura este primară și religia secundară. „Unii susțin că religia este un produs secundar al culturii, însă lucrurile stau exact invers: cultura s-a născut din cult, iar marile realizări ale civilizațiilor, fie că vorbim de arhitectura antică, arta medievală sau creațiile contemporane, au fost întotdeauna legate de sacrificiul și devoțiunea umană față de o putere superioară,” a spus Patriarhul Kirill.
El a adăugat că, în lipsa unui fundament religios, cultura își pierde scopul și direcția, subliniind că „fără valori, nu poate exista cultură, iar acolo unde valorile lipsesc, cultura se transformă în praf și cenușă.”
Criza morală din Occident și „noua normalitate”
Patriarhul Kirill a avertizat asupra „deculturalizării” pe care o observă în Occident, unde se promovează „noua normalitate”, care, în opinia sa, este de fapt un proces de „dezumanizare”. „Ceea ce vedem astăzi în Occident, în timpul unor evenimente de anvergură precum Olimpiadele, este o prăbușire spirituală și culturală. Imaginea pe care ne-o oferă aceste spectacole este una pesimistă și indică regresul civilizației occidentale,” a comentat el.
În discursul său, Patriarhul a atins și tema educației, evidențiind că învățământul modern se îndepărtează de valorile morale și estetice care ar trebui să fie fundamentale în formarea caracterului uman. El a subliniat importanța conceptului grec de „paidéia” — educația integrală, care include nu doar cunoștințe intelectuale, ci și dezvoltarea morală și spirituală. „Educația fără valori morale și fără respect pentru sacru este periculoasă și distructivă,” a avertizat Patriarhul.
Îndemnul final: revenirea la valori religioase și culturale
Patriarhul Kirill a încheiat discursul subliniind importanța protejării culturii și a valorilor religioase în fața tendințelor globaliste care încearcă să uniformizeze și să distrugă diversitatea culturală. El a făcut apel la o întoarcere la credință și la valorile tradiționale, afirmând că „religia și cultura nu sunt doar aliate, ci sunt fundamentale pentru supraviețuirea umanității”.
„Dacă oamenii renunță la credință și la legile morale, ne îndreptăm cu pași repezi către o criză apocaliptică,” a avertizat Patriarhul. Acesta a subliniat că Rusia rămâne un bastion al acestor valori și că succesul națiunii ruse este strâns legat de nivelul de religiozitate și moralitate al poporului său.



Niciun comentariu
Pingback: VIDEO Lucruri neștiute despre cea mai frumoasă mănăstire din sudul
Pingback: Moment rar în București: Moaștele Sfintei Maria Magdalena de la