Recent, decizia Patriarhiei Române de a restricționa accesul lui Gigi Becali la strana Catedralei Patriarhale din București a generat controverse și speculații în spațiul public. Pentru a clarifica situația, este esențial să analizăm faptele și contextul acestei hotărâri.
Contextul deciziei Patriarhiei
Conform unui document semnat de preotul Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, și adresat Arhiepiscopiei Bucureștilor, Patriarhul Daniel a acordat binecuvântarea pentru ca persoanele responsabile de la Catedrala Patriarhală să nu mai permită accesul la strană celor care nu dispun de competențe muzicale avizate de un organism de specialitate, precum Facultatea de Teologie, Seminarul Teologic sau Conservatorul.
Această măsură a fost luată în urma mai multor sesizări din partea credincioșilor care au considerat prezența lui Gigi Becali la strană ca fiind inadecvată și deranjantă în cadrul slujbelor religioase transmise în direct.
Contribuțiile lui Gigi Becali la Biserica Ortodoxă Română
Gigi Becali este cunoscut pentru sprijinul său financiar considerabil acordat Bisericii Ortodoxe Române. De-a lungul anilor, el a donat sume semnificative pentru construcția și renovarea bisericilor, atât în România, cât și în străinătate. De asemenea, a oferit sprijin financiar pentru Muntele Athos și pentru bisericile ortodoxe din Africa. Sumele acordate depășesc 200 de milioane de euro, el fiind cel mai mare donator din istorie.
Pe lângă contribuțiile materiale, Becali a susținut financiar preoți și credincioși aflați în dificultate, demonstrând un angajament profund față de valorile creștine și de comunitatea ortodoxă.
Importanța Catedralei Patriarhale și a stranei
Catedrala Patriarhală din București nu este o biserică oarecare, ci spațiul în care, practic, „se dă ora exactă” a slujirii liturgice din întreaga Biserică Ortodoxă Română. Este locul unde se oficiază cele mai însemnate slujbe ale Patriarhiei, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a ierarhilor Sfântului Sinod, cu o rigoare canonică, liturgică și muzicală ireproșabilă.
Tot aici, la strană, slujește și cântă cel mai mare protopsalt din istoria Bisericii Ortodoxe Române: părintele arhid. Mihail Bucă, fondatorul și dirijorul Grupului Psaltic Tronos – un nume emblematic al muzicii psaltice românești, apreciat nu doar în țară, ci și la nivel internațional, inclusiv în mediile academice de specialitate.
Este important de menționat că măsura luată de Patriarhie se aplică strict stranei Catedralei Patriarhale și nu afectează participarea lui Gigi Becali la alte biserici sau la alte activități religioase.
Reacția lui Gigi Becali
În urma deciziei Patriarhiei, Gigi Becali a declarat că respectă hotărârea și că nu va mai cânta la strana Catedralei. El a afirmat: „Eu ascult, fac ascultare și ce zice Patriarhul așa fac, nu mai cânt. El este păstorul și eu sunt oaia.”
Decizia Patriarhiei Române de a restricționa accesul la strana Catedralei Patriarhale pentru persoanele fără pregătire muzicală adecvată, inclusiv pentru Gigi Becali, este motivată de dorința de a menține standardele liturgice și de a răspunde solicitărilor credincioșilor.
Un alt aspect important care trebuie subliniat, și care a fost omis sau denaturat în unele relatări publice, este faptul că Gigi Becali nu a fost notificat oficial nici de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, nici de reprezentanți ai Patriarhiei Române sau ai Catedralei Patriarhale cu privire la eventuala interdicție de a cânta la strană. Omul de afaceri a aflat despre această situație din surse indirecte, neoficiale, nu printr-o comunicare instituțională, directă sau personală.
În contextul documentului emis de Centrul de Presă Basilica, este important de menționat că nu se face referire nominală la vreo sancțiune sau interdicție directă adresată lui Gigi Becali, ci doar la o recomandare generală de reglementare a accesului la strana Catedralei Patriarhale pentru persoane fără pregătire teologică sau muzicală de specialitate.
Așadar, interpretarea că Gigi Becali ar fi fost „interzis” de către Patriarhul României este eronată și neîntemeiată, neexistând niciun act oficial personalizat care să îi aducă la cunoștință o astfel de decizie.
