Arhiepiscopia Râmnicului a dedicat luna septembrie Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și prieteniei dintre popoarele român și georgian, punând în valoare moștenirea spirituală și culturală a ierarhului originar din Iviria. Programul cuprinde manifestări religioase, culturale, artistice și sportive, expoziții și pelerinaje și se va încheia, pe 27 septembrie, cu Sfânta Liturghie săvârșită cu prilejul sărbătorii Sfântului Antim Ivireanul.
Citește și: Biblioteca Academiei Române va găzdui o expoziție dedicată Sfântului Antim Ivireanul
Inițiativa Arhiepiscopiei Râmnicului readuce în atenție legătura dintre Georgia natală a Sfântului Antim și spațiul românesc în care acesta și-a desfășurat o parte esențială a activității sale bisericești, culturale și tipografice.
Potrivit eparhiei, manifestările reprezintă o recunoaștere a contribuției pe care Sfântul Antim Ivireanul a avut-o în plan duhovnicesc, cultural și administrativ în perioada în care a fost episcop al Râmnicului.
În același timp, programul evidențiază dimensiunea misionară a activității sale și sprijinul acordat culturii și spiritualității creștine dincolo de hotarele Țării Românești, inclusiv în Georgia.
Antim Ivireanul, punte spirituală între România și Georgia
Personalitatea Sfântului Antim Ivireanul oferă manifestărilor din septembrie o semnificație aparte în relația dintre cele două popoare. Născut în Iviria, Georgia de astăzi, în jurul anului 1650, Antim a ajuns în Țara Românească spre sfârșitul secolului al XVII-lea și a devenit una dintre personalitățile majore ale culturii române din epoca brâncovenească.
Activitatea sa nu s-a limitat însă la spațiul românesc. Prin tipar și prin formarea unor meșteri tipografi, Antim Ivireanul a contribuit la răspândirea cărții și la susținerea comunităților creștin-ortodoxe din diferite regiuni, moștenirea sa constituind astăzi un reper al legăturilor culturale și spirituale româno-georgiene.
Un moment important al programului din Eparhia Râmnicului îl constituie expoziția de icoane pe sticlă „Chipuri ale sfințeniei”, organizată de Arhiepiscopia Râmnicului în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea.
„Vernisajul de la Centrul Cultural Vâlcea constituie, totodată, un act de prețuire a patrimoniului spiritual și cultural românesc și o mărturie a responsabilității de a păstra și transmite generațiilor viitoare valorile credinței și ale tradiției”, au transmis organizatorii.
Programul manifestărilor dedicate Sfântului Antim Ivireanul
Trei ani de activitate tipografică la Râmnic
Legătura Sfântului Antim Ivireanul cu Râmnicul a început oficial la 16 martie 1705, când a fost ales episcop al Râmnicului. În cei trei ani petrecuți în scaunul episcopal, activitatea sa culturală și tipografică a fost deosebit de intensă, fiind tipărite nouă cărți.
În 1708, Antim Ivireanul a devenit Mitropolit al Țării Românești și și-a continuat opera tipografică și pastorală. Între 1713 și 1715 a ctitorit la București mănăstirea care îi poartă astăzi numele.
Moștenirea sa literară este reprezentată în mod deosebit de „Didahii”, colecția de predici prin care Antim Ivireanul s-a impus ca una dintre figurile fundamentale ale vechii literaturi române.
În contextul schimbărilor politice din 1716, mitropolitul a fost îndepărtat din scaun și condamnat la exil la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai. Nu a mai ajuns la destinație, fiind ucis în apropiere de Adrianopol, iar trupul său a fost aruncat în apele râului Tungia.
În 2016, la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dedicat anul comemorării Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și tipografilor bisericești. Cu acel prilej, Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei a sfințit altarul bisericii Mănăstirii Antim, după lucrările de restaurare.
Manifestările organizate în această lună la Râmnic vor culmina duminică, 27 septembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, cu Sfânta Liturghie, încheind o lună în care personalitatea ierarhului este evocată atât ca reper al spiritualității și culturii românești, cât și ca punte istorică între popoarele român și georgian.
