ÎPS Teodosie: ‘Și noi să ne cercetăm cugetul în fiecare zi și, când ne apropiem de ceasul rugăciunii de seară, să ne gândim: ne-am supărat cu cineva? Am ținut minte un rău pe care ni l-a făcut cineva? Dacă am făcut aceasta, să uităm, să iertăm. Și dacă n-am apucat să ne cerem iertare în ziua în care am greșit, a doua zi așa să începem lucrul nostru, cerând iertare de la cel căruia i-am greșit. Poate l-am jignit, l-am nedreptățit sau l-am disprețuit. Să cerem iertare totdeauna când avem acest păcat care ne leagă de cel viclean și ne desparte de Dumnezeu. Să rămânem cu Dumnezeu, cu pacea, cu dragostea și cu iertarea, ca să avem bucuria vieții prin care Dumnezeu ne cheamă de la iertare la viața cea veșnică, de care să avem toți parte.’