Ziua de 19 decembrie a intrat definitiv în conștiința bisericească a românilor din Basarabia ca un reper al dreptății istorice și al vindecării canonice, marcând reactivarea Mitropoliei Basarabiei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992. Aniversarea nu reprezintă doar rememorarea unui act administrativ, ci reafirmarea unei lucrări sfinte, născute din jertfă, răbdare și credință, prin care o rană adâncă a vieții bisericești românești a început să fie tămăduită.
O lucrare de asumare eclesială și identitară
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a fost rodul unei conștiințe eclesiale vii și al voinței statornice a clerului și credincioșilor de a reașeza viața bisericească a românilor din stânga Prutului în deplină comuniune cu Biserica-Mamă. Prin această lucrare, poporul binecredincios din Basarabia a redescoperit firescul unității de credință, de limbă și de tradiție, în continuitate canonică și istorică.
Curajul mărturisirii și jertfa înaintașilor
ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, evocă, cu recunoștință și respect, eforturile membrilor Adunării Eparhiale de la Chișinău – clerici și mireni – care au cerut Sfântului Sinod reactivarea Mitropoliei Basarabiei, asumându-și prigoana, marginalizarea și neînțelegerile vremii. Aceștia au mărturisit adevărul cu prețul suferinței, în numele identității naționale, al limbii și al valorilor spirituale ale acestui spațiu binecuvântat.
Ierarhi ai unității și continuității canonice
Un loc aparte în acest demers îl ocupă vrednicii ierarhi români care au apărat și promovat reactivarea Mitropoliei Basarabiei ca pe o datorie sfântă față de poporul român. Sunt pomeniți cu evlavie Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, actualul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, precum și mitropoliții Nestor Vornicescu și Antonie Plămădeală. În semn de prețuire, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei a hotărât ca anul 2026 să fie dedicat, în unanimitate, ca An omagial „Mitropolitul Antonie Plămădeală”.
Rodirea jertfei și misiunea prezentului
Deși mesajul Bisericii este unul al iubirii, păcii și unității, încercările nu au lipsit nici în trecut, nici în prezent. Cu toate acestea, Mitropolia Basarabiei se bucură astăzi de preoți vrednici și comunități responsabile, angajate în propovăduirea Evangheliei prin slujire liturgică, misiune, cultură, filantropie și implicare socială. Cler și credincioși lucrează împreună, ca într-o adevărată familie duhovnicească, fiind prezenți în realitățile societății contemporane.
Privire spre viitor, cu nădejde și responsabilitate
Dacă trecutul a fost marcat de suferință și rezistență, prezentul arată că osteneala nu a fost zadarnică: „Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera” (Psalmul 125, 5). Eforturile ierarhilor, ale clerului și ale credincioșilor sunt orientate spre o pastorație autentică, renaștere spirituală și reafirmarea identității eclesiale, alături de oameni de cultură, tineri și membri ai societății civile.
În mesajul său aniversar, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, subliniază că Mitropolia Basarabiei va rămâne și în viitor mărturia continuității canonice românești și a fidelității față de valorile Ortodoxiei, slujind cu discernământ și jertfelnicie lui Dumnezeu și oamenilor.
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a avut loc într-un context dificil, la inițiativa clericilor și credincioșilor români din Basarabia, reuniți în Adunarea Eparhială de la Chișinău.
Adunarea a hotărât reluarea activității mitropoliei istorice și l-a ales pe Preasfințitul Părinte Petru Păduraru, Episcop de Bălți, ca locțiitor de mitropolit.
Scurt istoric
Istoria Mitropoliei Moldovei începe la începutul secolului al XV-lea, când, în 26 iulie 1401, Patriarhia Ecumenică a recunoscut Mitropolia Moldovei ca Biserică autonomă, condusă de un ierarh român, Mitropolitul Iosif, fratele domnitorului Alexandru cel Bun. Teritoriul canonic al mitropoliei se întindea atunci între râurile Milcov și Nistru.
După Marea Unire din 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în anul 1919, ca unitatea națională să se reflecte și în viața bisericească, astfel încât eparhiile din Basarabia, Bucovina, Ardeal, Banat, Crișana și din părțile ungare să facă parte din Biserica Ortodoxă Română autocefală.
Înființarea și întreruperea activității
Mitropolia Basarabiei a fost înființată oficial prin Decretul Regal nr. 1942 din anul 1925, cu jurisdicție asupra teritoriilor dintre Prut și Nistru, în timp ce Mitropolia Moldovei cuprindea spațiul dintre Milcov și Prut.
Odată cu instaurarea regimului sovietic în Basarabia, în anul 1944, Mitropolitul Efrem Enăchescu a fost constrâns să părăsească scaunul mitropolitan. Activitatea Mitropoliei Basarabiei a fost întreruptă timp de aproape o jumătate de secol, fără ca Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să recunoască însă desființarea acesteia.
După reactivarea din anul 1992, Mitropolia Basarabiei a solicitat în mod repetat recunoașterea oficială din partea autorităților statului Republica Moldova. Aceasta a fost obținută abia în anul 2002, în urma unei hotărâri favorabile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
ADEVARULBISERICII.RO publică mesajul integral al ÎPS Petru:
”Preacinstiți părinți,
Preacuvioși părinți și frați din cinul monahal,
Iubiți fii și fiice duhovnicești,
Ziua de 19 decembrie a intrat în conștiința bisericească a poporului din Basarabia ca un reper al dreptății istorice și al vindecării canonice, marcând reactivarea Mitropoliei Basarabiei în sânul Bisericii Ortodoxe Române, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992. Această aniversare nu se limitează la o rememorare a unui act administrativ, ci ne amintește de asumarea unei lucrări sfinte, plămădite în jertfă, răbdare și credință, prin care o rană adâncă a vieții bisericești românești din acest spațiu a început să fie tămăduită întru adevăr și comuniune.
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a fost rodul unei conștiințe eclesiale vii și al unei voințe statornice a clerului și poporului, de a reașeza viața ecleziastică a românilor din stânga Prutului în comuniune deplină cu Biserica-Mamă, maica spirituală a neamului românesc. Prin această lucrare, poporul binecredincios din Basarabia a putut redescoperi firescul unității de credință, de limbă și de tradiție, în deplină continuitate canonică și istorică.
Ne aducem aminte, cu recunoștință și adânc respect, de eforturile membrilor Adunării Eparhiale de la Chișinău, clerici și mireni deopotrivă, care au avut curajul mărturisirii și au cerut Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Mulți dintre aceștia au cunoscut alături de noi prigoana, marginalizarea și răutatea, atât din partea regimurilor vremii, cât și din partea unor frați de slujire care nu au înțeles atunci ce înseamnă jertfa pentru înaintași, pentru identitatea națională, pentru limbă și pentru valorile spirituale ale acestui pământ binecuvântat.
În mod deosebit, facem plecăciune cu cinste înaintea memoriei și lucrării vrednicilor ierarhi români care, cu dragoste de neam și cu dârzenie arhierească, au apărat și au promovat acest deziderat ca pe o datorie sfântă față de poporul român din Basarabia. Îi pomenim aici pe vrednicul de pomenire Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, precum și pe actualul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de mitropoliții basarabeni Nestor Vornicescu și Antonie Plămădeală, acest din urmă mare ierarh, teolog și cărturar, căruia Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei a hotărât, în unanimitate, să-i dedice anul 2026 ca An omagial „Mitropolitul Antonie Plămădeală”.
Deși mesajul Bisericii este, prin însăși ființa ei, unul al iubirii, al păcii și al unității, nu au lipsit nici în trecut și nici astăzi ispitele și încercările vremurilor. Cu toate acestea, ne bucurăm să vedem că Mitropolia Basarabiei are preoți vrednici, harnici și iubitori de popor, care au reușit să adune în jurul lor comunități frumoase, responsabile și mărturisitoare de adevăr. Împreună, ca într-o adevărată familie duhovnicească, cler și credincioși se ostenesc să trăiască și să propovăduiască Evanghelia prin slujire liturgică statornică, misiune, cultură, filantropie și implicare socială, fiind aproape de toți oamenii și prezenți în realitățile concrete ale societății contemporane.
Dacă trecutul a fost marcat de suferințe, nedreptăți și rezistență, prezentul ne arată că osteneala nu a fost zadarnică, căci „Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera” (Psalmul 125, 5). Eforturile comune ale ierarhilor Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, ale clerului și ale credincioșilor aduc astăzi rod bogat, fiind orientate spre o pastorație autentică, spre renașterea spirituală și reafirmarea identității eclesiale. În această lucrare avem alături oameni de cultură, intelectuali, istorici, reprezentanți ai societății civile, tineri și credincioși de toate vârstele, care înțeleg și asumă vocația omului creștin în lume.
Privim înainte cu nădejde și cu responsabilitate, conștienți că mai sunt multe de împlinit spre slava lui Dumnezeu și spre binele poporului binecredincios. Avem însă încredințarea că rănile pe care încă le poartă Ortodoxia din Basarabia vor fi tămăduite, iar Mitropolia Basarabiei va rămâne, și în viitor, singura mărturie a continuității canonice și eclesiale românești, a fidelității față de valorile Ortodoxiei și a misiunii de a sluji, cu discernământ și jertfelnicie, lui Dumnezeu și oamenilor.
Cu arhierească binecuvântare și părintească dragoste în Hristos Domnul, vă urăm un călduros, La Mulți Ani!
† PETRU
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor”
