Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a subliniat importanța responsabilității umane asupra utilizării ‘agresive’ a inteligenței artificiale, care poate conduce la dominarea omului de către inteligența artificială, arătând că, uneori, ceea ce creăm din mâna și mintea omului poate să fie de nestăpânit.
‘Multă lume a crezut că după Al Doilea Război Mondial omenirea a tras învățăturile necesare și că nu se va mai ajunge la confruntări armate directe. Mai ales că la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial ne-am confruntat cu folosirea bombei atomice, ale cărei sechele se văd până astăzi în Japonia, la Hiroshima și Nagasaki. De atunci s-au făcut experimente de diferite feluri și oamenii de știință au tras mereu semnale de alarmă, după cum știți’, a spus Pop în deschiderea conferinței ‘Rolul științei în lumea modernă – inteligența artificială. Provocarea secolului al XXI-lea – Duplex București – Chișinău’, organizată de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei.
Menționând că evenimentul va aborda rolul științei în lumea modernă și ‘toate provocările secolului pe care îl trăim și care (…) nu este foarte confortabil din punct de vedere al relațiilor internaționale’, Pop s-a referit la ceea ce a numit dezvoltarea ‘copleșitoare’ a inteligenței artificiale pe măsura trecerii anilor.
‘Pe de o parte, ne dăm seama că nu mai putem trăi fără ea și, pe de altă parte, ne dăm seama că ea poate deveni o primejdie. De aceea, eu cred că în perioada aceasta, în mijlocul strategiei dezvoltării durabile pe care cele două academii, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română, au făcut-o, în mijlocul, în centrul acestei dezvoltări avem inteligența artificială care (…) a pătruns în toate domeniile. Pătrunderea aceasta în toate domeniile este benefică până în acest moment, ne ajută enorm de mult și cu toții știm că de la știința medicală până la cultură și artă, inteligența artificială a devenit de neînlocuit’, a arătat academicianul.
Pe de altă parte, a punctat Pop, ‘ceea ce credeam noi odinioară că e science fiction, adică acele reprezentări la început în romane de science fiction și apoi chiar în filme, prin care roboții stăpânesc lumea și oamenii devin un fel de roboți, nu sunt departe de a se realiza’.
‘Și eu am văzut cu surprindere și uneori cu plăcută surprindere că anumite organizații internaționale, ca să nu mai vorbesc de mari personalități, laureați ai Premiului Nobel, de exemplu, au atras atenția asupra utilizării agresive a inteligenței artificiale, care ar putea conduce de la clonări, imitări de oameni, până la încercările de creare a unor sentimente umane translatate unor ființe artificiale. Toate acestea ne pun pe gânduri și cred că, din această pricină, anumite organizații internaționale au atras atenția guvernelor să oprească folosirea, sau mă rog, înaintarea în cercetări de așa natură, încât ele să conducă la dominarea omului de către inteligența artificială. Aici cred că este o mare, mare primejdie, pentru că uneori ceea ce creăm din mâna și mintea omului poate să fie de nestăpânit’, a subliniat președintele Academiei Române.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a accentuat importanța deosebită a colaborării dintre ‘cercetători științifici, comunitate și factorii de decizie din domenii cruciale’.
‘Declararea de către Organizația Națiunilor Unite a perioadei 2024-2033 drept deceniu internațional al științelor pentru dezvoltare durabilă ne reamintește de responsabilitatea noastră colectivă de a folosi știința ca un motor al progresului și stabilității globale. Ne aflăm într-un moment important al istoriei, un moment ce necesită acțiuni bazate pe rațiune și viziune științifică. Astăzi, mai mult ca niciodată, colaborarea dintre cercetători științifici, comunitate și factorii de decizie din domenii cruciale pentru societate este esențială. Suntem chemați să dezvoltăm soluții inovatoare, care să abordeze provocările complexe ale contemporaneității, să protejăm patrimoniul științific și cultural și să promovăm valorile care ne definesc’, a spus Tighineanu, într-o intervenție online.
El a propus ca simpozionul să fie considerat drept punct de pornire în crearea Rețelei Academiilor din spațiul românesc, cu scopul de a valorifica ‘sinergiile’ existente între cele două academii, pledând pentru continuarea organizării școlilor de vară dedicate ‘descoperirii și încurajării celor mai curioși și talentați elevi și studenți’ care doresc să își construiască o carieră în cercetare.
‘Având în vedere rezultatele remarcabile și potențialul de a inspira o nouă generație de cercetători, propunem ca Școala de Vară – Calea spre Descoperiri Științifice să-și continue activitatea sub auspiciile Rețelei Academiilor din spațiul românesc. Această etapă va avea ca scop identificarea celor mai talentați tineri și atragerea lor în sfera activității științifice, într-un mod structurat și stimulativ. În felul acesta, vom putea să inițiem un adevărat lanț de excelență și de sustenabilitate în cercetare, cultivând talente, promovând valorile științifice și asigurând o viitoare generație de cercetători bine pregătiți’, a spus Tighineanu.
Referitor la inteligența artificială, președintele Academiei de Științe a Moldovei și-a declarat susținerea pentru inițiativa Academiei Române ‘cu privire la formarea unui consiliu consultativ, care să reunească experți din diverse domenii, pentru a oferi recomandări etice, reglementative și practice privind implementarea și utilizarea inteligenței artificiale în societate’.
Mesaje de salut au fost transmise de prof. Peter Gluckman, președintele Consiliului Științific Internațional; prof. James Rothman, Universitatea Yale, SUA, laureat al Premiului Nobel în fiziologie sau medicină (2013).
Acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, a prezentat comunicarea ‘Știința și tehnologia în contextul evoluției Inteligenței Artificiale’, alte luări de cuvânt fiind transmise din partea Academiei de Științe Medicale, Academiei de Științe Juridice din România, Academiei de Științe Tehnice din România, Academiei de Științe Agricole și Silvice ‘Gheorghe Ionescu-Șișești’, Academiei de Științe a Republicii Moldova.
În cadrul conferinței, desfășurate în format mixt, cu prezență fizică și participare online, au fost abordate subiecte din știință și tehnologie în contextul evoluției inteligenței artificiale, impactul acesteia asupra medicinei și științelor juridice, analizând beneficiile, provocările majore, riscurile potențiale și măsurile pentru maximizarea avantajelor. De asemenea, au fost prezentate provocările și tendințele în infrastructura de calcul pentru inteligența artificială, precum și evoluția cercetării agricole românești într-o lume în schimbare, fiind enumerate și analizate noile tehnici geonomice în contextul dezbaterilor științifice.
