Dezbaterea publică din Grecia privind prezența icoanelor religioase în sălile de judecată continuă, pe fondul unei serii de apeluri juridice și intervenții instituționale din ultimii ani. Uniunea Ateilor din Grecia a depus în 2020 o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, solicitând eliminarea icoanelor religioase din tribunale. Organizația a susținut că prezența acestora ar putea afecta dreptul la un proces echitabil. Anterior, cazul fusese analizat de Consiliul de Stat al Greciei, care a respins cererea prin decizia 71/2019.
Poziția statului grec
În numele statului, Secretariatul General pentru Culte din cadrul Ministerului Educației, Cultelor și Sportului a transmis un memorandum către Consiliul Juridic al Statului. Documentul susține că icoanele nu încalcă drepturile fundamentale, ci reflectă continuitatea istorică și culturală a Greciei. Se subliniază că deciziile judecătorești sunt pronunțate „în numele poporului grec” și nu în favoarea lui Hristos sau a Bisericii Ortodoxe. De asemenea, este precizat că nu există dovezi care să arate că judecătorii sunt influențați de convingeri religioase sau de simboluri în exercitarea atribuțiilor lor. Astfel, afirmația că icoanele ar compromite imparțialitatea justiției sau dreptul la un proces echitabil nu este susținută.
Context constituțional și cultural
Memorandumul evidențiază și faptul că Constituția Greciei recunoaște Biserica Ortodoxă drept religie predominantă în țară. Acest statut este descris nu doar ca o prevedere legală, ci și ca un element strâns legat de identitatea istorică și culturală a poporului grec. Tradiția ortodoxă este caracterizată drept un „element existențial inseparabil” al identității naționale. Atât guvernul, cât și Consiliul de Stat își mențin poziția constantă că nu există motive pentru eliminarea icoanelor din sălile de judecată.
Evoluții în sistemul educațional
În paralel, Ministerul Educației continuă aplicarea deciziilor Consiliului de Stat (1749/2019 și 1750/2019) referitoare la educația religioasă. Conform acestor hotărâri, elevii ortodocși sunt obligați să participe la orele de Religie, în timp ce elevii care nu aparțin acestei confesiuni urmează cursul „Etică”. Cele două discipline sunt clar separate și nu pot fi înlocuite una cu cealaltă, participarea fiind stabilită în funcție de apartenența religioasă a elevilor.
