Mitropolitul de Cerkasî și Kanev, Teodosie, a adresat un mesaj direct și cuprinzător Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, în cadrul unui interviu, cerându-i acestuia să ia măsuri pentru a pune capăt conflictului canonic generat de Tomosul emis în 2019.
„Adresându-mă Preafericitului Patriarh Ecumenic Bartolomeu, doresc să cer ca aceste cuvinte să fie primite fără amărăciune sau supărare. În niciun caz nu doresc să manifest lipsă de respect față de rangul dumneavoastră înalt și autoritatea în lumea ortodoxă. Vă rog să primiți aceste cuvinte așa cum omul lui Dumnezeu, Balaam, a primit cuvintele rostite prin gura unei măgărițe neînțelegătoare.
Preafericirea Voastră, cu mare regret, s-a întâmplat ca dumneavoastră să fi comis o mare greșeală în Ucraina!
Ați greșit în deciziile luate, așa cum poate greși orice om, chiar și unul înzestrat de Dumnezeu cu rang înalt și experiență vastă. Roadele acestor greșeli sunt resimțite deja astăzi nu doar de credincioșii din Ucraina, ci și de întreaga lume ortodoxă, care se află pe marginea unei schisme similare celei din 1054. Schismaticii ucraineni nu trebuiau în niciun caz primiți în sânul Bisericii fără pocăință și hirotonii canonice ulterioare. Este absolut cert că o parte semnificativă a ierarhilor ortodocși din întreaga lume nu vor recunoaște niciodată – nici acum, nici în viitor – pe acești oameni și pe urmașii lor ca episcopi legitimi. Cine crede altfel, se înșală profund!
O altă greșeală fatală a fost încercarea de a rupe canonic trupul Bisericii, care își are rădăcinile în Botezul Sfântului Cneaz Vladimir, adică în Biserica Ortodoxă Rusă, anulând formal un document de peste 300 de ani. Hârtia este moartă și lipsită de suflet, ea suportă orice. Dar trupul Bisericii este viu, iar atunci când este rupt, curge sânge.
Aceste probleme foarte dureroase trebuie cumva rezolvate. Și trebuie rezolvate de generațiile noastre, nu trebuie lăsate ca o povară grea pentru urmași. Cu cât acest status quo dureros persistă mai mult, cu atât nodul gordian al Ortodoxiei devine mai imposibil de desfăcut.
Epicentrul conflictului bisericesc panortodox se află acum în Ucraina. Aici, astăzi, au loc nu doar confruntări militare, ci și persecuții sângeroase împotriva Bisericii. Prin urmare, această problemă nu poate fi rezolvată adecvat până la încheierea acestor evenimente tragice. Numai după sfârșitul războiului din Ucraina, după eliberarea Bisericii noastre de sub presiunile represiunilor statale, episcopatul, clerul și monahii din Ucraina vor putea să-și exprime liber opiniile și să formuleze poziții clare cu privire la chestiunile canonice legate de existența Bisericii în Ucraina.
Astăzi, pentru o simplă opinie diferită sau pentru o simplă menționare a legăturii spirituale și istorice a credincioșilor ucraineni cu Biserica Ortodoxă Rusă, nu doar că poți pierde proprietăți bisericești, dar și libertatea, sănătatea sau, uneori, chiar viața. În astfel de condiții de represiune, soluționarea dilemei bisericești a Ucrainei ar fi echivalentă cu jefuirea în timpul războiului. Și, în esență, asta se întâmplă acum.
Nu exclud faptul că, pentru rezolvarea unei probleme atât de complexe și dureroase, precum „Biserica Ortodoxă a Ucrainei”, va fi nevoie de opinia fraternă a altor Biserici Ortodoxe Locale – fie sub forma unui consens în cadrul unei conferințe a delegațiilor tuturor Bisericilor Ortodoxe Locale recunoscute, fie chiar în cadrul unui Sinod Panortodox, al cărui regulament trebuie să fie în concordanță cu regulamentele Sfintelor Sinoade din vechime.
Este esențial ca la o astfel de conferință sau Sinod să fie exclusă prezența grupurilor bisericești al căror succesiune apostolică nu este recunoscută nici măcar de una dintre Bisericile Ortodoxe Locale recunoscute. De asemenea, toate deciziile trebuie luate exclusiv în cadrul sfintelor canoane și reguli ale Sfintei Biserici Ortodoxe, cu respect față de teritoriile istorice ale Bisericilor Locale.
Astăzi, în condițiile deja existente nefavorabile, cel mai puțin dureros și acceptabil scenariu pentru încetarea conflictului canonic între Biserici ar fi ca Preafericirea Voastră să suspendați temporar Tomosul emis pentru Biserica Ortodoxă a Ucrainei, precum și să declarați un moratoriu general asupra comuniunii liturgice și sacramentale cu acest grup religios. Acest lucru nu doar că ar reduce tensiunile dintre Bisericile Locale, dar ar ajuta și la revenirea la comuniunea euharistică între noi – fundamentul păcii și al unității. În acest fel, s-ar preveni o escaladare suplimentară a schismei în Ortodoxia mondială și s-ar încetini, măcar puțin, persecuțiile împotriva creștinilor din Ucraina modernă.
Aceasta este în puterea și voința Preafericirii Voastre, Preafericirea Voastră..”