Ministerul de Interne al Estoniei a acordat Bisericii Ortodoxe Creștine din Estonia, afiliată Patriarhiei Moscovei, un termen de șase luni pentru a se conforma noilor prevederi legislative care interzic organizațiilor religioase să mențină legături cu lideri sau structuri religioase străine considerate o amenințare la adresa securității naționale.
Modificările la Legea privind bisericile și congregațiile au intrat în vigoare la 27 iunie, iar toate organizațiile religioase trebuie să îndeplinească noile cerințe până la 28 decembrie. În caz contrar, autoritățile pot iniția proceduri pentru dizolvarea lor.
Biserica trebuie să elimine orice dependență de Patriarhia Moscovei
Principala instituție vizată de noua legislație este Biserica Ortodoxă Creștină din Estonia, cunoscută anterior sub denumirea de Biserica Ortodoxă Estonă a Patriarhiei Moscovei.
Ministerul de Interne solicită numirea unui nou mitropolit, după ce actualul întâistătător, Mitropolitul Evgheni (Valeri Reșetnikov), a părăsit Estonia la începutul anului 2024, în urma deciziei autorităților de securitate, care au apreciat că activitatea sa reprezenta un risc pentru securitatea națională.
Totodată, Biserica trebuie să elimine din statut toate referirile la dependența față de Patriarhia Moscovei și față de Patriarhul Kirill. În forma actuală a statutului, aprobarea Patriarhului Moscovei este necesară pentru decizii importante, precum bugetul, rapoartele anuale sau alegerea organelor de conducere.
Urmează o perioadă de incertitudine juridică
Reprezentanții Ministerului de Interne consideră că desprinderea de Patriarhia Moscovei este posibilă, deși recunosc că procesul va fi unul dificil.
Specialiștii în drept bisericesc apreciază însă că vor apărea noi litigii în instanță. Una dintre principalele probleme este dacă Biserica din Estonia poate fi considerată cu adevărat independentă atât timp cât rămâne în vigoare Tomosul emis în 1993 de Patriarhul Alexei al II-lea, document care stabilește statutul său în cadrul Patriarhiei Moscovei.
Situație comparată cu cea din Ucraina
Profesorul Priit Rohtmets, specialist în istoria Bisericii la Universitatea din Tartu, consideră că instanțele vor trebui să stabilească dacă modificările statutare sunt suficiente pentru a demonstra ruperea efectivă a legăturilor cu Patriarhia Moscovei sau dacă există motive pentru dizolvarea Bisericii.
El a amintit că o situație similară este analizată de mai bine de un an în Ucraina, unde Biserica Ortodoxă Ucraineană și-a modificat statutul, însă dezbaterea privind existența unor legături canonice cu Patriarhia Moscovei continuă.
