Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, aflat în vizită la Casa Albă, a lăsat deschisă posibilitatea unor negocieri privind redeschiderea Școlii Teologice din Halki, fără a preciza însă ce ar putea cere în schimb. Declarația sa a ridicat noi semne de întrebare. În fața presei, la începutul întrevederii cu omologul său american, Donald Trump, Erdogan a afirmat: „Suntem pregătiți să întreprindem orice acțiune care ne revine.” Liderul turc a adăugat că, odată întors la Ankara, intenționează să se întâlnească cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu pentru a discuta modul în care ar putea fi deblocat subiectul.
Trump rezervat față de cererea Patriarhului
Deși a avut un ton elogios la adresa omologului său turc pe parcursul discuțiilor, Donald Trump nu s-a arătat deosebit de entuziast în privința Școlii Teologice din Halki. El a comentat pe scurt:
„Biserica Ortodoxă Greacă a fost aici și ar dori să primească un ajutor. Au nevoie de ajutor și am spus că voi menționa acest lucru.” Referirea președintelui american a vizat întâlnirea pe care o avusese recent cu Patriarhul Bartolomeu chiar la Biroul Oval.
Halki, un simbol al libertății religioase
Școala Teologică din Halki, fondată în 1844 pe insula cu același nume, a funcționat mai bine de un secol ca centru al educației teologice ortodoxe. În 1971, după o decizie a Curții Constituționale din Turcia, instituția a fost închisă, deși Mănăstirea Sfânta Treime a continuat să existe. De atunci, Halki a devenit un simbol al luptei pentru libertatea religioasă în Turcia. Atât Patriarhia Ecumenică, cât și organizații internaționale și guverne străine cer constant redeschiderea acesteia, considerând subiectul un test pentru respectarea drepturilor minorităților.
O istorie a promisiunilor și amânărilor
De-a lungul decadelor, autoritățile turce au discutat în repetate rânduri despre posibilitatea redeschiderii Școlii, dar procesul a fost blocat de opoziția internă și de utilizarea subiectului ca monedă de schimb în relațiile internaționale. În anii 2000, în contextul reformelor pro-europene, guvernul Erdogan a părut dispus să abordeze pozitiv tema, dar aceasta a „înghețat” din nou, fiind legată de situația muftiilor din Tracia și de construirea unei moschei la Atena. În 2019, Erdogan declara că redeschiderea ar putea fi discutată, însă făcea trimitere directă la statutul liderilor religioși musulmani din Grecia.
