Viktor Baloha, fost șef al Secretariatului președintelui ucrainean Viktor Iușcenko, susține că, în 2008, a participat la negocieri discrete cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu privind reorganizarea peisajului ortodox din Ucraina, cu aproximativ zece ani înainte de acordarea Tomosului de autocefalie Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
Baloha a făcut declarațiile într-un interviu pentru RBC-Ucraina, realizat în cadrul proiectului dedicat împlinirii a 35 de ani de la independența Ucrainei. Relatarea prezintă însă versiunea fostului oficial asupra unor negocieri desfășurate în urmă cu 18 ani, iar afirmațiile sale privind dialogurile private nu sunt însoțite, în materialul citat, de documente sau de o confirmare din partea Patriarhiei Ecumenice.
Două deplasări la Istanbul împreună cu Filaret
Potrivit lui Baloha, pregătirea vizitei Patriarhului Bartolomeu în Ucraina, din 2008, ar fi durat aproximativ șase luni. În această perioadă, fostul oficial spune că a călătorit de două ori la Istanbul împreună cu Filaret Denisenko, liderul de atunci al Patriarhiei Kievului, structură nerecunoscută canonic la acel moment.
La una dintre întâlniri ar fi participat și Mitropolitul Metodie, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene. Baloha susține că discuțiile și mesele de lucru cu Patriarhul Bartolomeu durau câte șapte-opt ore.
„Metodie a propus să se retragă pentru binele patriarhiei, dar Filaret s-a încăpățânat și a cerut tronul pentru el”, a declarat Baloha.
Potrivit versiunii sale, Patriarhul Bartolomeu ar fi fost dispus să-i ofere lui Filaret o poziție secundă în viitoarea structură bisericească, considerând că numirea acestuia în fruntea ei nu ar fi fost acceptată de celelalte Biserici Ortodoxe autocefale.
Baloha: Bartolomeu ar fi promis o soluție în „două-trei luni”
Momentul decisiv al negocierilor ar fi avut loc în iulie 2008, când Patriarhul Bartolomeu a vizitat Kievul pentru manifestările dedicate împlinirii a 1.020 de ani de la Creștinarea Rusiei Kievene.
Baloha afirmă că, în timpul unei întâlniri de rămas-bun desfășurate în biroul prezidențial, Patriarhul Ecumenic i-ar fi spus lui Viktor Iușcenko: „În două-trei luni veți avea patriarhia”.
Potrivit fostului oficial, Iușcenko ar fi cerut însă ca Filaret să fie numit patriarh, solicitare care ar fi provocat o reacție categorică din partea lui Bartolomeu.
Baloha susține că Patriarhul Ecumenic s-ar fi ridicat, ar fi lovit podeaua cu toiagul și i-ar fi spus lui Iușcenko, în limba rusă: „Iușcenko, ocupați-vă de atribuțiile dumneavoastră! Spiritualitatea este domeniul meu. Nu vă amestecați acolo”.
Relatarea episodului aparține lui Baloha și nu este prezentată în material împreună cu o confirmare independentă a dialogului.
Filaret, un obstacol în negocierile din 2008
Statutul lui Filaret Denisenko reprezenta una dintre problemele majore ale unei eventuale reorganizări bisericești. După conflictul cu Patriarhia Moscovei și constituirea Patriarhiei Kievului, acesta fusese caterisit de Biserica Ortodoxă Rusă, iar în 1997 asupra sa fusese pronunțată anatema.
La acea vreme, Patriarhia Ecumenică recunoscuse deciziile Moscovei privind statutul canonic al lui Filaret. Situația s-a schimbat radical în octombrie 2018, când Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a decis examinarea apelului lui Filaret și restabilirea acestuia în comuniune.
De la negocierile din 2008 la Tomosul din 2019
Tentativa din timpul administrației Iușcenko nu a condus la constituirea unei Biserici autocefale recunoscute. Dosarul ucrainean a revenit însă în prim-plan un deceniu mai târziu, în timpul președinției lui Petro Poroșenko.
În decembrie 2018 a fost constituită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, condusă de Mitropolitul Epifanie, iar în ianuarie 2019 Patriarhul Bartolomeu i-a acordat Tomosul de autocefalie.
Decizia Constantinopolului a provocat o ruptură profundă în relațiile cu Patriarhia Moscovei, care a contestat atât jurisdicția Patriarhiei Ecumenice asupra dosarului ucrainean, cât și ridicarea sancțiunilor canonice aplicate anterior lui Filaret.
Declarațiile lui Baloha indică, dacă relatarea sa este exactă, că negocierile politico-bisericești privind desprinderea unei structuri ortodoxe ucrainene de jurisdicția Moscovei preced cu mult procesul care a condus efectiv la Tomosul din 2019.
