Conferința revistei Teologie s-a deschis la Salonic cu o masă rotundă dedicată provocărilor tehnologice actuale din Balcani și felului în care experiența istorică și culturală a regiunii poate ajuta la depășirea acestora. Au fost prezenți Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Patriarhul Daniil al Bulgariei, Arhiepiscopul Ioannis al Albaniei, Mitropolitul Filotheos al Salonicului, alături de alți ierarhi din Biserica Greciei, Patriarhia Ecumenică și alte Biserici Autocefale.
Cooperarea, cheia succesului în fața crizelor
Profesorul Aristotel Tympas, coordonatorul discuției, a subliniat că în istorie cooperarea între țările balcanice a prevenit tragedii majore. El a amintit accidente nucleare din anii 1980 în România și Bulgaria, dar și cutremurul din Kozani, când ajutorul reciproc a fost decisiv: „Mesajul este clar: cooperarea funcționează. Dacă ceva merge prost cu calculatoarele de inteligență artificială și scapă de sub control, consecințele ar putea fi catastrofale. Trebuie să gândim ca o regiune și să ne bazăm pe tradiția noastră de cooperare.”
Tehnologia și redefinirea omului
Profesorul Gergi Mula, de la Universitatea din Tirana, a atras atenția că tehnologia transformă lumea și redefinește omul: „Trăim într-o lume schimbată de inovație. Balcanii au îndurat persecuții. Acum ne confruntăm cu provocări tehnologice. Tehnologia modernă încearcă să ne trateze ca pe clienți și nu ca pe persoane.” El a subliniat că inteligența artificială nu poate crea și nu poate discerne binele de rău: „Toate acestea aparțin omului, care este creația lui Dumnezeu. AI nu are intenție, nici înțelegere morală.”
Profesorul Veselin Pectov a arătat că dezvoltările tehnologice influențează modul în care percepem realitatea: „Fără tehnologie, experimentele care confirmă relativitatea nu ar fi fost posibile. Aceasta este cea mai mare provocare intelectuală cu care se confruntă omenirea.”
Avertismente privind „realitatea digitală”
Profesorul Alexander Petrović, de la Universitatea din Belgrad, a criticat dominarea digitalului:
„Tehnologia digitală este un intrus, care încearcă să ne convingă că trăim într-o realitate digitală. Nu este adevărat. Dacă permitem AI să decidă pentru noi, istoria arată că vom fi zdrobiți.” El a avertizat că lumea riscă să se reducă la simple imagini: „Imaginea nu este realitatea. Tehnologia ne infantilizează. Trebuie să învățăm să nu rămânem copii.” Profesorul Alexander Spasenovsky, de la Universitatea „Sfinții Chiril și Metodiu” din Skopje, a atras atenția asupra impactului tehnologiei asupra democrației: „Rețelele sociale devin platforme de discriminare. În Ortodoxie, chipul omului este sacru; în era digitală, el devine un simplu algoritm.”
El a subliniat rolul teologiei: „Teologia trebuie să vorbească și mai puternic astăzi, pentru că libertatea nu înseamnă doar suveranitate. Responsabilitatea noastră este să ne asigurăm că tehnologia servește umanitatea, nu invers.” Profesorul Serif Halil Turan, de la Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu (Ankara), a ridicat întrebarea etică privind responsabilitatea față de generațiile viitoare: „Este etic să servim doar nevoile actuale, ignorând pericolele pentru cei care vor veni?”
