Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că interzicerea predicării din ușă în ușă contravine dreptului la libertatea de conștiință și nu corespunde cerințelor unei societăți democratice. Potrivit hotărârii instanței de la Strasbourg, restricțiile impuse la nivel municipal au fost excesive și au limitat în mod nejustificat manifestarea credinței religioase.
Litigiul a pornit de la o decizie a autorităților din Șumen
Cauza are la bază o reglementare adoptată în anul 2016 de Consiliul Municipal din orașul Șumen, din Bulgaria. Prin aceasta, autoritățile locale au interzis orice formă de „propagandă religioasă” în locuințele cetățenilor, invocând plângeri referitoare la vizitele reprezentanților Martorilor lui Iehova.
Autoritățile au susținut că misionarii ofereau insistent publicații și purtau discuții pe teme religioase, introducând inclusiv un sistem de sancțiuni administrative pentru astfel de activități.
Instanțele bulgare au avut poziții diferite
Organizația religioasă și doi dintre membrii săi au contestat restricțiile în instanțele din Bulgaria. În anul 2017, Tribunalul din Șumen a declarat interdicția ilegală. Ulterior însă, în 2021, Curtea Administrativă Supremă a Bulgariei a anulat această decizie, apreciind că protecția vieții private și inviolabilitatea domiciliului prevalează asupra dreptului la activitate misionară.
Libertatea religioasă include dreptul de a răspândi convingerile proprii
Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului au subliniat că libertatea religioasă include în mod direct dreptul de a răspândi pașnic propriile convingeri și de a încerca să convingi alte persoane prin predicare și învățătură. Instanța a constatat că interdicția adoptată în Șumen a fost formulată prea larg, deoarece cuprindea toate formele de comunicare religioasă, fără să facă diferența între constrângere și dialogul pașnic. Totodată, Curtea a remarcat că autoritățile bulgare nu au prezentat dovezi care să demonstreze că activitatea organizației a generat încălcări sistematice ale ordinii publice.
Simpla expunere la opinii religioase diferite nu justifică interdicții
În motivarea sa, Curtea a evidențiat că simplul contact cu idei religioase pe care o persoană nu le împărtășește nu poate constitui un motiv suficient pentru interzicerea activității misionare.
Prin această hotărâre, instanța de la Strasbourg a apreciat că restricțiile contestate au vizat exclusiv credincioșii, în timp ce activitățile de natură politică sau ofertele comerciale au rămas permise în oraș.


