Biserica Ortodoxă Creștină din Estonia și Mănăstirea Pühtitsa au depus plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) după epuizarea, în opinia lor, a tuturor căilor interne de atac. Plângerile au fost acceptate pentru examinare și încadrate în categoria „cazurilor cu impact public major” (impact cases), ceea ce înseamnă că ridică probleme de interpretare și aplicare a Convenției Europene care necesită soluționare rapidă.
Contextul politic al litigiului
Motivul plângerilor este o declarație politică adoptată la 6 mai 2024 de Riigikogu (Parlamentul Estoniei), prin care Patriarhia Moscovei a fost declarată instituție ce sprijină agresiunea Federației Ruse. Ulterior clarificările parlamentului au arătat că această declarație se aplică și Bisericii Ortodoxe din Estonia, precum și Mănăstirii Pühtitsa. Cele două instituții au sesizat instanța administrativă pentru a elimina consecințele juridice ale declarației și pentru a fi scoase din lista presupuselor susținătoare ale războiului, însă instanțele interne nu au considerat că pot analiza pe fond declarațiile politice ale parlamentului.
„Dacă Riigikogu, adoptând o astfel de declarație, nu s-a asigurat că aceasta nu afectează organizațiile religioase înregistrate în Estonia, care acționează în conformitate cu legile statului, și nu provoacă atitudini ostile față de acestea, iar sistemul judiciar nu s-a considerat competent să examineze pe fond plângerile împotriva declarației politice a parlamentului, atunci se creează o situație periculoasă, în care oamenii nu au niciun mijloc de protecție împotriva afirmațiilor politice nedrepte și ostile” au explicat avocații care reprezintă biserica și mănăstirea.
Încălcarea libertății religioase și de asociere
În plângerile depuse la CEDO reclamanții consideră că statul estonian a încălcat articolele 9 (libertatea de gândire, de conștiință și religie) și 11 (libertatea de întrunire și asociere) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea ei contestă poziția Riigikogu conform căreia declarațiile politice referitoare la un subiect extern pot afecta organizații religioase înregistrate pe teritoriul Estoniei.
CEDO solicită poziția Estoniei
„După examinarea preliminară a cauzei, CEDO nu doar că a declarat plângerile admisibile, dar a stabilit că acestea ridică probleme importante de interpretare și aplicare a Convenției, care necesită o analiză urgentă. Instanța a încadrat aceste plângeri în categoria cazurilor cu impact public major. Republicii Estonia i s-a cerut să prezinte poziția sa în dosar, precum și să își exprime opinia privind posibilitatea unei înțelegeri amiabile” au precizat avocații. Potrivit reprezentanților juridici ai Bisericii și Mănăstirii Pühtitsa, „această decizie arată clar că, în actualul context geopolitic, libertatea religioasă și libertatea de asociere merită aceeași protecție ca și considerentele de securitate”.
