În cadrul întâlnirii Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române cu reprezentanții cultelor religioase recunoscute din România, care a avut loc luni, 30 septembrie 2024, la Palatul Patriarhiei, Patriarhul Daniel a subliniat importanța colaborării între diferitele culte religioase pentru binele comun al societății românești.
Dialog și cooperare între culte
În deschiderea discursului său, Patriarhul Daniel a amintit de angajamentul luat la întronizarea sa, în 2007, de a continua dialogul și cooperarea cu celelalte Biserici și culte religioase:
„Cu ocazia întronizării în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, mi-am manifestat speranța că dialogul, cooperarea și respectul reciproc în raport cu alte Biserici și cu alte culte religioase vor continua.”
În spatele ușilor închise, Patriarhul a vorbit despre inițiativa înființării Consiliului consultativ al cultelor din România în 2011, un for care promovează credința și valorile spirituale în societate și abordează probleme importante pentru comunitățile religioase și pentru societate în ansamblu:
„Consiliul consultativ al cultelor are scopul de a promova credința în Dumnezeu și importanța ei în viața persoanei și a societății, precum și de a exprima opinii și poziții comune față de problemele importante ale societății.”
Recunoașterea autonomiei și sprijinului statal pentru culte
Un aspect central al discursului Patriarhului Daniel a fost legat de importanța autonomiei și sprijinului pe care Statul Român le oferă cultelor religioase, aspecte garantate prin Constituție și dezvoltate în Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă:
„Statul Român recunoaște cultelor religioase din România două drepturi foarte importante pentru o optimă exercitare a libertății religioase organizaționale: autonomia și sprijinul statal.”
Patriarhul a subliniat că sprijinul statului este bazat pe recunoașterea utilității publice a cultelor, acestea fiind factori ai păcii sociale și ai educației spirituale:
„Statul recunoaște în mod explicit rolul spiritual, educațional, social-caritabil și cultural al Bisericii Ortodoxe Române și al celorlalte culte recunoscute în istoria națională a României.”
Provocările societății contemporane
Patriarhul Daniel a punctat provocările cu care se confruntă societatea contemporană, inclusiv secularizarea, degradarea demnității umane prin violență, adicții și trafic de persoane. În acest context, cooperarea între culte devine esențială pentru a proteja valorile fundamentale:
„Sunt importante consultările dintre cultele religioase recunoscute, ca unele ce au în comun repere fundamentale, precum faptul că Universul este creația lui Dumnezeu și că omul nu este doar o ființă biologică, ci și una teologică, rațională, liberă și relațională.”
El a subliniat că toate cultele au datoria de a apăra valoarea fiecărei persoane și de a proteja familia și natura:
„Avem vocația să apărăm și să promovăm valoarea fiecărei persoane, familia binecuvântată de Dumnezeu, precum și integritatea creației.”
Apel la conlucrare în domenii sociale
În finalul discursului său, Patriarhul Daniel a îndemnat la o conlucrare mai strânsă între culte în domenii precum educația, sănătatea și activitățile sociale, pentru a răspunde mai bine provocărilor din societatea românească:
„Avem convingerea că, prin consultare și conlucrare practică, cultele religioase vor răspunde provocărilor multiple din societatea actuală.”
Întâlnirea de la Palatul Patriarhiei a fost un prilej pentru reprezentanții cultelor religioase din România de a discuta despre rolul și responsabilitatea pe care o au în fața provocărilor contemporane, în vederea promovării unor valori comune și a păcii sociale.
ADEVARULBISERICII.RO prezintă mesajul integral transmis de către Patriarhul Daniel:
”Excelența voastră Nunțiu Apostolic,
Excelența voastră Domnule Secretar de Stat pentru Culte,
Stimați conducători și reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute în România,
Înaltpreasfințiți Părinți și Preasfințiți Părinți,
Distinși membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor,
În urmă cu 17 ani, în ziua de 30 septembrie 2007, cu ocazia întronizării în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, mi‑am manifestat speranța că dialogul, cooperarea şi respectul reciproc în raport cu alte Biserici şi cu alte culte religioase vor continua, mulțumind reprezentanților Statului Român și ai cultelor religioase recunoscute prezenți la acel moment.
Consecvent acestui angajament, am avut inițiativa înființării, în data de 14 aprilie 2011, la Palatul Patriarhiei, a Consiliului consultativ al cultelor din România, organizație de natură etică, autonomă, apolitică, nonguvernamentală, fără personalitate juridică și nonprofit. Principalele scopuri ale acestui Consiliu sunt cel de a promova credința în Dumnezeu și importanța ei în viața persoanei şi a societății, precum și cel de a exprima opinii, atitudini și poziții comune față de problemele importante ale societății. La momentul constituirii au aderat ca membri 13 dintre cele 18 culte recunoscute în România, care s‑au întrunit în 6 ședințe de lucru și au adoptat mai multe poziții publice comune.
Statul Român recunoaște cultelor religioase din România două drepturi foarte importante pentru o optimă exercitare a libertății religioase organizaționale: autonomia și sprijinul statal. Ambele sunt garantate constituțional (art. 29, alin. 5 din Constituția României) și sunt dezvoltate în Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Autonomia cultelor religioase se manifestă prin intermediul statutelor sau codurilor canonice proprii, care cuprind specificul organizării și activității cultelor.
Sprijinul statului este întemeiat pe recunoașterea utilității publice a cultelor și pe statutul lor de factori ai păcii sociale. Statul recunoaște în mod explicit în Legea cultelor rolul spiritual, educaţional, social‑caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti (art. 7).
În contextul secularizării și al degradării demnității umane prin război și violență, prin droguri și alte adicții, prin traficarea persoanei, sunt importante consultările dintre cultele religioase recunoscute, ca unele ce au în comun repere fundamentale, precum faptul că Universul este creația lui Dumnezeu și că omul, creat după chipul lui Dumnezeu Cel veșnic și chemat la asemănare cu El și la viața eternă, nu este doar o ființă biologică, ci și una „teologică, rațională, liberă și relațională sau iubitoare”.
De aceea avem vocația să apărăm și să promovăm valoarea fiecărei persoane, familia binecuvântată de Dumnezeu, precum și integritatea creației (naturii), dar și să conlucrăm în domenii ca educația copiilor și a tinerilor, sănătatea și lucrarea social‑filantropică.
Vă mulțumim pentru că ați răspuns invitației de a fi prezenți la acest moment de cooperare instituțională și avem convingerea că, prin consultare și conlucrare practică, cultele religioase vor răspunde provocărilor multiple din societatea actuală.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”
