O „discotecă tăcută” (silent disco) cu muzică din anii 1980 a fost organizată în Catedrala din Canterbury, unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult ale Bisericii Angliei. Evenimentul a provocat reacții critice în rândul unor reprezentanți și comentatori creștini britanici, care consideră că astfel de manifestări sunt incompatibile cu caracterul sacru al catedralei.
Potrivit Christian Today, evenimentul a fost organizat de compania „Silent Discos in Incredible Places” și a cuprins două sesiuni, fiecare cu o durată de aproximativ două ore și jumătate.
Conceptul de „silent disco” presupune că participanții ascultă muzica prin căști wireless, putând de regulă să aleagă între mai multe canale muzicale, în timp ce în spațiul în care se desfășoară petrecerea nu există muzică amplificată în mod tradițional.
Nu este pentru prima dată când Catedrala din Canterbury găzduiește un asemenea eveniment. O „silent disco” organizată în 2024 a provocat, de asemenea, controverse, iar o petiție împotriva desfășurării acesteia a strâns peste 2.000 de semnături.
Critici: „Profanarea unui spațiu sacru”
Noua ediție a atras atenția și în afara Bisericii Angliei. Edward Pentin, corespondent la Vatican pentru National Catholic Register, a subliniat importanța religioasă și istorică a Catedralei din Canterbury atât pentru anglicani, cât și pentru catolici.
Jurnalistul a remarcat și faptul că evenimentul s-a desfășurat pe 15 august, dată la care Biserica Catolică celebrează Adormirea și Ridicarea la Cer a Fecioarei Maria, una dintre marile sărbători mariane.
Tim Dieppe, reprezentant al organizației creștine conservatoare Christian Concern, a criticat evenimentul într-un mesaj publicat pe platforma X, susținând că recurgerea la asemenea manifestări ar demonstra că Biserica nu mai are suficientă încredere în puterea de atracție a Evangheliei și încearcă să aducă publicul în biserici prin intermediul culturii seculare.
La rândul său, publicistul creștin Adrian Hilton a calificat organizarea discotecii drept o „profanare a spațiului sacru”.
Aceste calificări reprezintă pozițiile criticilor evenimentului și nu o caracterizare oficială a Bisericii Angliei.
Evenimente similare sunt programate și în alte catedrale
Compania „Silent Discos in Incredible Places” promovează astfel de petreceri în clădiri istorice și spații neobișnuite, iar formula nu se limitează la Canterbury.
Potrivit informațiilor publicate de organizatori, evenimente similare sunt anunțate și în catedrale sau biserici importante din Beverley, Sheffield, Hereford, Chester, Ely, Salisbury, St Albans și Truro.
Controversa de la Canterbury readuce astfel în discuție o problemă mai amplă cu care se confruntă numeroase biserici istorice din Marea Britanie și din alte state europene: folosirea lăcașurilor de cult pentru evenimente culturale și comerciale și stabilirea limitei dintre deschiderea acestora către un public mai larg și conservarea caracterului lor religios.
Canterbury, centrul simbolic al anglicanismului
Catedrala din Canterbury ocupă un loc aparte în istoria creștinismului occidental. Originile sale sunt legate de misiunea Sfântului Augustin de Canterbury, trimis în Anglia de Papa Grigorie cel Mare la sfârșitul secolului al VI-lea.
Catedrala este sediul Arhiepiscopului de Canterbury și reprezintă centrul simbolic al Comuniunii Anglicane mondiale. Tot aici se află locul martiriului arhiepiscopului Thomas Becket, ucis în catedrală în 1170 și venerat ulterior ca sfânt.
Tocmai această încărcătură religioasă și istorică explică intensitatea criticilor provocate de organizarea unor petreceri în interiorul edificiului. Disputa depășește astfel cazul concret al unei seri cu muzică din anii ’80 și reflectă dezbaterea existentă în interiorul creștinismului britanic cu privire la destinația spațiului sacru și la metodele prin care bisericile încearcă să se apropie de societatea contemporană.
