Postul Nașterii Domnului, cunoscut și ca Postul Crăciunului, reprezintă una dintre cele patru mari perioade de post din calendarul creștin ortodox, fiind dedicat pregătirii sufletești și trupești pentru sărbătoarea Nașterii Mântuitorului.
Semnificația postului
Potrivit Liturgicii generale a Părintelui Ene Braniște, postul face parte din mijloacele de cultivare și desăvârșire a sufletului. Este inseparabil de alte virtuți creștine, precum rugăciunea, smerenia, căința și milostenia, fiind o formă de asceză care purifică sufletul și trupul.
„La începuturile creștinismului, postul era practicat ca un act de pietate personală, nefiind reglementat. Cu timpul, Biserica a formulat reguli și îndrumări, stabilind timpul, durata și felul postirii”, arată scrierile părintelui Braniște.
Postul a fost împărțit în mai multe feluri:
Integral – abținerea de la orice fel de mâncare și băutură.
Aspru – consumarea doar a unor alimente precum hrană uscată, fructe sau semințe.
Comun – excluderea alimentelor de origine animală.
Ușor sau cu dezlegare – consumarea peștelui, a uleiului și a vinului.
Postul Crăciunului: o perioadă mai ușoară de postire
Postul Crăciunului are o durată de 40 de zile, fiind al doilea ca lungime după Postul Paștelui. Spre deosebire de acesta, este considerat mai ușor de urmat datorită zilelor în care Biserica a rânduit dezlegare la pește, ulei sau vin.
În acest an, în 15 zile din cele 40 de post, credincioșii pot consuma pește, fructe de mare, ulei și vin. Zilele cu dezlegare la pește rămase sunt următoarele:
Sf. Cuv. Sava cel sfințit – 5 decembrie
Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei – 6 decembrie
Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș – 7 decembrie
Sf. Cuv. Patapie – 8 decembrie
Zămislirea Sf. Fecioare Maria de către Sf. Ana – 9 decembrie
Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei – 12 decembrie
Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie – 14 decembrie
Sf. Sfințit Mc. Elefterie, episcopul Iliriei – 15 decembrie.
Dezlegarea la pește este un prilej de bucurie, însă consumul alimentelor permise în aceste zile nu este obligatoriu, ci opțional, potrivit tradiției creștine.
Un timp pentru întărirea sufletului și a credinței
Pe lângă renunțarea la anumite alimente, Postul Nașterii Domnului este un moment de introspecție și întărire a legăturii cu Dumnezeu. Prin rugăciune, fapte de milostenie și iertare, credincioșii sunt invitați să se pregătească sufletește pentru marea bucurie a Nașterii Domnului.
Această perioadă, marcată de rugăciune și reflecție, oferă fiecărui credincios oportunitatea de a-și împrospăta viața spirituală și de a regăsi echilibrul interior.
Cel mai important când postim nu este neapărat partea alimentară a lui, pe care noi punem atât de mult accent, ci mai ales partea duhovnicească. În acest sens, Avva Dorotei al Gazei ne spune: „Totodată, suntem datori să ţinem nu numai rânduiala postului de bucate, ci să ne şi înfrânăm şi de la tot păcatul, astfel încât, după cum postim cu pântecele, să postim şi cu limba, ocolind grăirea de rău, minciuna, vorba deşartă, batjocura, mânia şi, în genere, orice păcat pe care îl săvârşim cu limba. Este şi un post al ochilor: să nu vedem lucruri deşarte, să nu căpătăm îndrăzneala privirii, să nu stăruim privindu-i pe ceilalţi cu obrăznicie. De altfel, şi mâinile, şi picioarele trebuie împiedicate de la tot lucrul rău” (pemptousia.ro).
