Biserica Ortodoxă Rusă participă, împreună cu specialiști în inteligență artificială și reprezentanți ai mediului academic, la elaborarea unor criterii pentru identificarea situațiilor în care folosirea inteligenței artificiale poate afecta valorile spirituale și morale. Peste 400 de scenarii de utilizare a IA au fost deja identificate și sunt clasificate în liste „negre”, „albe” și „gri”.
Proiectul este dezvoltat de grupul comun de lucru al Comisiei Sinodale pentru Bioetică și al Comitetului Tehnic 164 „Inteligență artificială”, care s-a reunit la Academia Teologică din Sankt Petersburg.
Tema centrală a reuniunii a fost metodologia după care diferitele utilizări ale inteligenței artificiale vor fi evaluate din perspectiva riscurilor pe care le-ar putea reprezenta pentru valorile spirituale și morale.
Liste „negre”, „albe” și „gri” pentru inteligența artificială
Membrii grupului de lucru au discutat și aprobat metodologia pentru alcătuirea listelor „negre” și „albe” ale relațiilor sociale și ale modalităților corespunzătoare de utilizare a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială.
În același timp, experții lucrează și cu o categorie intermediară – lista „gri” – pentru scenariile care necesită o analiză suplimentară.
Obiectivul este identificarea acelor utilizări ale IA care ar putea genera „riscuri de influență negativă asupra valorilor spirituale și morale”, potrivit prezentării proiectului.
La deschiderea reuniunii, participanților li s-a adresat protoiereul Aleksandr Abramov, secretarul Comisiei Sinodale pentru Bioetică și copreședinte al grupului de lucru.
Peste 400 de scenarii de utilizare a IA sunt analizate
Serghei Garbuk, director interimar al Institutului Unional de Informație Științifică și Tehnică al Academiei Ruse de Științe și președintele Comitetului Tehnic pentru Standardizare „Inteligență artificială”, a prezentat rezultatele activității desfășurate până în prezent.
Grupul a alcătuit deja o listă cu peste 400 de scenarii de utilizare a inteligenței artificiale în diferite domenii ale relațiilor sociale.
Aceste scenarii sunt analizate și sistematizate cu participarea reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ruse, a comunității academice și a dezvoltatorilor de tehnologii.
Scopul declarat este formularea unor cerințe normative care să prevină amenințările de natură spirituală și morală fără ca acestea să împiedice dezvoltarea benefică a inteligenței artificiale.
Reglementări care „să nu împiedice dezvoltarea utilă” a IA
Proiectul nu urmărește, potrivit prezentării Bisericii Ruse, blocarea dezvoltării inteligenței artificiale, ci delimitarea utilizărilor considerate benefice de cele care ar putea produce consecințe problematice din perspectivă etică.
Criteriile elaborate trebuie să permită formalizarea unor „cerințe normative care să prevină amenințările de natură spirituală și morală și, în același timp, să nu împiedice dezvoltarea utilă a unui domeniu tehnologic atât de important precum inteligența artificială”.
În etapa următoare, membrii grupului comun de lucru urmează să continue sistematizarea scenariilor incluse în cele trei categorii.
Biserica Rusă: Proiectul „nu are analogii la nivel mondial”
Patriarhia Moscovei susține că demersul are un caracter fără precedent atât în Rusia, cât și la nivel internațional.
„O asemenea activitate este desfășurată pentru prima dată în Rusia la nivel sistemic și nu are analogii la nivel mondial nici prin amploare, nici prin conținutul activității”, se arată în prezentarea publicată de Biserica Ortodoxă Rusă.
Afirmația privind lipsa unor proiecte comparabile la nivel mondial aparține, așadar, sursei bisericești și nu reprezintă o evaluare independentă a tuturor inițiativelor internaționale de reglementare etică a inteligenței artificiale.
