Biserica Ortodoxă Creștină Estonă și Mănăstirea Pühtitsa au depus plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, contestând legislația care le cere să rupă legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, potrivit postului public estonian ERR.
Demersul juridic vizează modificările aduse Legii privind bisericile și congregațiile din Estonia, intrate în vigoare la 27 iunie 2026.
Actul normativ acordă organizațiilor religioase termen până la 28 decembrie pentru a-și aduce statutele, structurile de conducere și activitățile în acord cu noile cerințe.
Biserica Ortodoxă Estonă contestă legea la CEDO
Biserica Ortodoxă Creștină Estonă, cunoscută anterior ca Biserica Ortodoxă Estonă a Patriarhiei Moscovei, susține că legea interferează cu libertatea religioasă și îi amenință identitatea canonică.
Modificările legislative au fost adoptate după ce Parlamentul Estoniei, Riigikogu, a aprobat în 17 iunie 2025 o nouă formă a amendamentului la Legea privind bisericile și congregațiile.
Potrivit criticilor, această legislație obligă, în fapt, comunitățile ortodoxe aflate în legătură cu Patriarhia Moscovei să își rupă relațiile cu aceasta.
Episcopul Daniel al Bisericii Ortodoxe Creștine Estone a explicat că instituția a așteptat clarificări suplimentare în discuțiile cu Ministerul de Interne, dar incertitudinea privind aplicarea legii nu a fost înlăturată.
Biserica Ortodoxă Estonă: Nu este vorba doar despre acte administrative
Avocatul Artur Knjazev, care reprezintă atât Biserica, cât și Mănăstirea Pühtitsa, a susținut că autoritățile cer mai mult decât modificări administrative.
„Bisericii și mănăstirii nu li se cere pur și simplu să corecteze niște acte”, a declarat Artur Knjazev.
Avocatul a afirmat că, în tradiția ortodoxă, comunitățile nu își pot modifica unilateral regulile ecleziale fără a-și afecta identitatea religioasă.
Potrivit acestuia, legislația le-ar pune în fața unei alegeri între schimbarea apartenenței bisericești și riscul încetării activității.
Biserica Ortodoxă Estonă și situația Mănăstirii Pühtitsa
Reprezentanții legali au invocat și situația Mănăstirii Pühtitsa, unde trăiesc aproximativ 90 de monahii, cele mai multe cu vârsta de peste 60 de ani.
Mănăstirea își păstrează viața religioasă de peste 135 de ani.
În 8 iunie, Curtea Supremă a Estoniei a menținut legislația în vigoare, interpretând restricțiile ca vizând legături administrative, nu religioase. Totuși, șase dintre cei 17 judecători au formulat opinii separate, exprimând îngrijorări privind claritatea juridică a legii.
Reprezentanții Bisericii susțin că interpretarea Ministerului de Interne depășește cadrul deciziei Curții Supreme și poate afecta relațiile religioase cu Patriarhia Moscovei.
Biserica Ortodoxă Estonă și poziția autorităților
Ministerul de Interne al Estoniei respinge acuzațiile potrivit cărora ar intenționa să intervină în practica religioasă.
Ringo Ringvee, consilier în cadrul Departamentului pentru Afaceri Religioase și Societate Civilă al ministerului, a subliniat că libertatea religioasă rămâne protejată în Estonia.
„Statul nu intervine în modul în care cineva își practică credința”, a declarat Ringo Ringvee.
El a explicat că legislația interzice organizațiilor religioase din Estonia să mențină legături cu organizații religioase străine sau lideri spirituali ale căror activități amenință statul estonian.
Ringo Ringvee a precizat că discuțiile cu Biserica Ortodoxă Creștină Estonă continuă și că ministerul analizează, împreună cu reprezentanții Bisericii, prevederile statutare relevante.
El a mai spus că autoritățile nu au inițiat proceduri de dizolvare a Bisericii sau a mănăstirii, dar a subliniat că legea trebuie respectată.
Mitropolitul Stefanos de Tallinn și al întregii Estonii, din cadrul Bisericii Ortodoxe autonome a Estoniei aflate sub Patriarhia Ecumenică, și-a exprimat sprijinul pentru amendamentele propuse, invocând necesitatea lor în contextul amenințărilor geopolitice actuale.


