Cele 161 de trepte din turnul Bisericii cu Lună din Oradea îi dezvăluie vizitatorului un mecanism unic – un glob care urmăreşte fazele lunii, instalat în urmă cu 232 de ani de meşterul ceasornicar Georg Rueppe, orădean de origine austriacă.
Mecanismul a fost considerat o minune inginerească la acea vreme, nu are nituri sau şuruburi, funcţionând după legea gravitaţiei.
„Este un glob lunar, vizibil deasupra intrării, pe la mijlocul turnului înalt de 55 de metri, conectat la un orologiu, un sistem ce funcţionează pe principiul inerţiei, al greutăţii, aşa cum sunt acele ceasornice cu cuc pe care le ştim din copilărie, care trebuie ajustate la un anumit timp”, a explicat, pentru AGERPRES, preotul Ioan Codorean, slujitor al acestei biserici, cunoscută drept Catedrala Adormirea Maicii Domnului.
Primele 75 de trepte, solide, din lemn, până la intrarea în turn, sunt construite în spirală strânsă. Prima oprire, balconul pentru corul bisericii. Pauză de răsuflare, fotografii şi o scurtă discuţie cu paracliserul Cornel Ghenţ, păstrătorul cheilor şi ghid ocazional.
Alte 30 de trepte ameţitoare până la urcarea în pod, de unde o scară din lemn abruptă invită la un exerciţiu de escaladare cu promisiunea descoperirii simbolului lunar. Şi apare după alte 30 de trepte: în zidul din stânga îşi arată, privit din spate, faţa neluminată, înconjurat de un halou de lumină, ce se revarsă în jurul sferei.
Privitorii de afară, din Piaţa Unirii, vor vedea în turnul bisericii jumătatea galben-aurie a sferei ce simbolizează astrul nopţii. Având un diametru de un metru, realizată din tablă fasonată, jumătate aurie, jumătate neagră, sfera se roteşte în jurul axei sale în 28 de zile, arătând astfel fazele Lunii. Mişcarea ei se datorează conectării printr-un sistem tehnic la mecanismul orologiului situat la etajul superior. Adică alte 26 de trepte luate pieptiş.
Protejat într-o cutie de sticlă, cât un stat de om, mecanismul ceasului, montat în 1793, la trei ani după finalizarea bisericii, cuprinde trei sisteme de angrenaje cu roţi dinţate şi fusuri. Ele au fost acţionate, în structura originală, gravitaţional, separat de câte o greutate de piatră suspendată printr-un scripete mobil de o frânghie înfăşurată pe un tambur.
Până nu de mult, potrivit preotului Codorean, mecanismul era ajustat, tot la 24 de ore, de un bătrânel, numit „Cocoşatul de la Biserica cu Lună”, care urca zilnic în turla bisericii, din pasiune, pentru a regla greutăţile.
„Îşi crease o legătură deosebită cu acest orologiu, pe care îl îngrijea, îl curăţa, îi asigura acel minim de mentenanţă necesar. Domnul Gavril ne-a părăsit de câţiva ani. Era foarte ataşat de biserica noastră”, relatează preotul.
În anul 2005, mecanismul ornicului a fost modernizat, fiindu-i montat un dispozitiv electric – o baterie – pentru întreţinerea oscilaţiilor, brevetat de orădeanul Nagy Csaba. Acesta şi-a aplicat invenţia şi la ornicul din Turnul Primăriei Oradea.
Grupurile de turişti care vizitează Oradea, mai cu seamă cei străini, sunt fascinaţi de Biserica cu Lună, afirmă ghidul de turism Mariana Negru, de 34 de ani în acest domeniu.
„Este cel mai cunoscut obiectiv al oraşului şi atrage foarte mulţi vizitatori pentru care este fascinantă. Luna de deasupra intrării îi interesează foarte mult”, a menţionat aceasta.
În interior, chiar deasupra iconostasului, la mijloc, se poate vedea portretul în medalion al lui Horea, evocând răscoala condusă de acesta în chiar anul începerii construcţiei bisericii (1784).
„Este cea mai semnificativă reprezentare a chipului lui Horea”, spune Mariana Negru. Turiştii sunt foarte surprinşi şi când află că, în clădirea-muzeu din curte, se află o pictură originală care-l reprezintă pe Iosif al II-lea, fiul Mariei Tereza, cel care a aprobat construirea lăcaşului.
„Noi ştim că până în 1720, ortodocşii nu aveau voie să-şi construiască biserici de piatră. Doar biserici de lemn. În vara lui 1784, doi nobili, avocaţii orădeni Mihai Puspoki şi Mihai Kristoff, merg, de mai multe ori, la împăratul Iosif al II-lea şi îi cer, insistent, să accepte construirea unei biserici pentru comunitatea mare de ortodocşi din Oradea. Aşa se va ridica, în următorii şase ani, biserica, devenită apoi catedrală”, a rememorat Mariana Negru.
Monument istoric şi de arhitectură, renovat recent, Biserica cu Lună, cunoscută şi sub denumirea de Catedrala Adormirea Maicii Domnului, se află în Piaţa Unirii din Oradea. Este singura biserică ortodoxă din Oradea în stil baroc, cu elemente neoclasice, construită de Ioan Lins Paler, după proiectul arhitectului Eder Jakab.
Actuala Piaţă a Unirii are o trăsătură aparte: găzduieşte trei biserici baroce, de culte diferite – romano-catolică, ortodoxă şi greco-catolică, amplasate în triunghi.
„Biserica cu Lună este şi va rămâne mult timp un simbol al oraşului Oradea şi chiar un reper important. Ceea ce o face faimoasă – dincolo de valoarea ei spirituală, de încărcătura duhovnicească, primordială – este arhitectura foarte frumoasă şi podoabele ei, cu acea particularitate deosebită: Luna din turnul bisericii şi mecanismul unic în Europa care ne arată toate fazele ei”, a mai spus preotul Ioan Codorean.
