La Salonic s-a deschis a doua Conferință Internațională Științifică a revistei Teologia, desfășurată sub auspiciile Sfântului Sinod al Bisericii Greciei. Tema centrală a evenimentului este: „Teologia ortodoxă și ontologia tehnologiei: consecințe antropologice, politice, economice, sociale și culturale”. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a onorat manifestarea cu prezența sa, rostind discursul inaugural și declarând oficial deschiderea lucrărilor.
Moștenirea revistei Teologia
În cuvântul său, Patriarhul a subliniat importanța revistei: „Revista Teologia, organul științific recunoscut la nivel mondial al Sfântului Sinod al Preasfintei Biserici a Greciei, a intrat deja, acum doi ani, în al doilea său secol de viață și contribuție, cu moștenirea a ceea ce a devenit în secolul al XX-lea un model de lucrare teologică: mărturia marilor Părinți ai Bisericii, o teologie eclezială, dialogală, care a legat credința de viață, mereu adresată omului contemporan, deschisă culturii, fără sindroame defensive sau de teamă.”
Exemple istorice și actualitatea mesajului
Referindu-se la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, Patriarhul a subliniat deschiderea Părinților față de cultura vremii: „Părinții Sinodului I Ecumenic de la Niceea, a cărui aniversare de 1700 de ani o sărbătorește anul acesta Biserica, deși învățătura lui Arie reprezenta ‘o ascuțită elenizare a creștinismului,’ au introdus fără teamă termenii filosofici ousia și homoousios în Crez. Terminologia filosofică a funcționat aici ca mijloc potrivit de exprimare a experienței ecleziale.”
Patriarhul a accentuat că teologia are misiunea de a transmite Evanghelia intactă, dar în dialog cu cultura: „Atitudinea defensivă a Bisericii Ortodoxe față de cultură, ca și cum toate dezvoltările epocii ar fi îndreptate împotriva ei, nu corespunde spiritului Ortodoxiei și nici misiunii Bisericii în lume. O Ortodoxie închisă, posomorâtă și dezîncarnată este o candelă ‘pusă sub obroc’.”
Teologia și provocările tehnologiei
Patriarhul Bartolomeu a atras atenția asupra efectelor revoluției tehnologice: „Niciodată în istorie omenirea nu a trăit, într-un timp atât de scurt, atâtea transformări radicale în modul de viață al indivizilor și al societăților ca în epoca noastră. Dominanța absolută a tehnologiei, ‘tehnopolul,’ apasă greu asupra altor forme de cultură, redefinește politica, etica, religia, educația și arta și influențează decisiv relațiile sociale, viața privată și psihicul.”
Patriarhul a făcut o referire specială la inteligența artificială: „În ultimii ani am asistat la răspândirea și influența ‘inteligenței artificiale,’ considerată apogeul progresului tehnologic. Aplicațiile sale se extind în toate domeniile vieții umane. Unii susțin chiar că trebuie să vorbim despre o perioadă ‘înainte de inteligența artificială’ și ‘după aceasta’ în istoria civilizației.”
În același timp, el a subliniat limitele științei: „Nici o persoană prudentă nu poate nega beneficiile științei și tehnologiei. Dar este incontestabil că știința nu poate oferi răspunsuri la marile probleme existențiale și sociale ale omenirii, violența, nedreptatea, fundamentalismul religios, blocajele relațiilor umane și, mai presus de toate, ‘ultimul dușman,’ moartea. Acestea sunt abordate doar de alte puteri, prima fiind credința religioasă.”
Avertisment împotriva fundamentalismului
Patriarhul a avertizat că fundamentalismul religios nu are legătură cu autenticitatea credinței: „Fundamentalismul religios, născut din frică, nesiguranță și incapacitatea de a răspunde creativ la schimbările rapide, nu are nimic de-a face cu experiența autentică a credinței. El denaturează adevărata expresie a credinței și amenință pacea și cooperarea dintre popoare.”
Patriarhul Bartolomeu a subliniat necesitatea unui dialog constructiv între teologie și știință „Credința și știința nu se întâlnesc ca adversari, ci ca colaboratori și parteneri în slujba umanității. Viziunea unui conflict inevitabil între credință și știință provine dintr-o înțelegere greșită a esenței și scopului acestor două mari puteri spirituale.”
În încheiere, Patriarhul a reafirmat rolul revistei Teologa: „Nu avem nicio îndoială că Teologia va rămâne în viitor un barometru al dezvoltărilor teologice, reprezentând în cadrul ‘tehnopolului’ global ‘cultura persoanei’ și ‘deschiderea universală’ a teologiei dialogale. Ea va continua să dezlănțuie forțe creatoare în lumea creștină, să sprijine abordările intercreștine și să transmită vocea teologiei de limbă greacă în lume, o voce care răsună în spiritul Părinților nu ca simplă referire la trecut, ci ca mărturie vie a adevăratei credințe.”
