În discursul său introductiv către Sinodul Ierarhiei Arhiepiscopul Ieronim a semnalat drept „primă problemă” atacurile sistematice asupra comunităților creștine. El a făcut referire în mod special la situația din Nigeria, unde a vorbit despre „continui masacre” produse de grupări extremiste, ce provoacă pierderi masive și migrații forțate. De asemenea, a menționat exodul armenilor din Arțah, pe care l-a descris drept „fenomen multiform” ce variază de la atacuri armate la presiuni politice ce duc la marginalizarea comunităților.
Situația din Siria și apel la respectarea dreptului internațional
Arhiepiscopul s-a declarat deosebit de îngrijorat pentru Siria, unde a evidențiat „defrișarea constantă a elementului elen-ortodox” și riscul unei „dispariții totale” a creștinismului istoric din regiune. El a subliniat importanța respectării dreptului internațional umanitar și protejării libertăților religioase, exprimând solidaritate cu Patriarhul Ierusalimului și cu credincioșii afectați din Țara Sfântă.
Mănăstirea Sinai și interesele pan-ortodoxe
În discursul său, Arhiepiscopul a reamintit interesul Greciei pentru protejarea marilor sanctuare ortodoxe. A descris Mănăstirea Sinai drept „loc unic” pentru ortodoxie și a cerut „o rezolvare definitivă și echitabilă” a disputelor cu statul egiptean, pentru garantarea drepturilor religioase și patrimoniale ale comunității monahale.
Demografia Greciei, o criză cu efecte pe termen lung
Un capitol important al mesajului Arhiepiscopului a fost dedicat declinului demografic din Grecia. Acesta a vorbit despre „prăbușirea” natalității, închiderea școlilor din zonele rurale și concentrarea populației în Atena, conturând un tablou al riscurilor pentru viabilitatea comunităților locale. Ca reacție imediată, a propus consolidarea resurselor umane ale Bisericii prin: „sprijinirea familiilor preoțești” prin măsuri concrete, întărirea Școlilor de Ucenicie ale Candiaților la Preoție (ΣΜΥΚ) cu formare practică, asigurarea de locuințe și hrană decentă pentru seminariști. Totodată, a pus accent pe „formarea continuă” a clericilor prin cursuri, programe cu punctaj și colaborări cu mediul universitar, pentru a răspunde nevoilor actuale, de la sprijin social până la provocări tehnologice și bioetice.
Consecințe culturale și apel la vigilență internațională
Potrivit Arhiepiscopului, pierderile internaționale nu sunt „doar o problemă antropologică”, ci au consecințe culturale de durată, deoarece expulzarea și deplasarea minorităților schimbă peisajul religios și social al unor regiuni cu tradiție multiseculară. El a pledat pentru vigilență internațională și măsuri de protecție, chiar dacă Biserica nu a anunțat noi instrumente diplomatice sau juridice.
ADEVARULBISERICII.RO publică integral discursul Arhiepiscopului Ieronim:
ADRESAREA
Preafericitului Arhiepiscop
de Atena și al întregii Grecii, Dl. Ieronim
la deschiderea lucrărilor
Sinodului Ierarhiei
Bisericii Greciei
(Atena, 7 octombrie 2025)
Stimați Sfinți Frați,
Bunătatea lui Dumnezeu ne face demni, încă o dată, să participăm la o Ședință Ordinară a Ierarhiei noastre.
Convocarea Sinodului Ierarhiei are loc după încheierea cu succes a celui de-al doilea Congres Științific Internațional, organizat de Sfântul Sinod al Bisericii Greciei, de data aceasta în Salonic, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea revistei Theologia. Congresul a avut titlul: „Teologia Ortodoxă și «ontologia» tehnologiei: consecințe antropologice, politice, economice, sociale și culturale”. Pe durata Congresului, onorat prin prezența Președintelui Republicii, Dl. Tasoulas, a Preafericitului Patriarh Ecumenic, Dl. Bartolomeu, a liderilor Bisericilor din Bulgaria, Cipru și Albania, precum și a reprezentanților Bisericilor Autocefale, Ierarhiei Bisericii Greciei, autorităților politice, judiciare și militare, au fost prezentate lucrări științifice deosebit de folositoare pentru toți participanții.
Totodată, convocarea acestui organism administrativ superior al Bisericii noastre are loc într-un context geopolitic general în regiunea noastră, de la Gaza până la Siria și Ucraina, care rămâne extrem de critic și dureros.
Cu durere profundă în inimă urmărim criza umanitară majoră care continuă în Gaza. Chemăm părțile imediat implicate, dar și celelalte părți puternice, să dea dovadă de prudență, disponibilitate sinceră și bună credință în negocieri, astfel încât să se atingă conviețuirea pașnică în această regiune critică a planetei, unde sunt chemați să existe împreună iudaismul, islamul și creștinismul. Cerem ca principiile fundamentale și prevederile dreptului internațional umanitar privind protecția civililor în desfășurarea operațiunilor militare să fie respectate și să fie evitate în toate părțile acțiunile care afectează civilii.
Niciodată în istoria omenirii ciclul sângelui nu a rezolvat probleme internaționale; dimpotrivă, le-a acutizat și le-a făcut greu sau chiar imposibil de rezolvat. În plus, ne exprimăm solidaritatea față de Fratele Preafericit Patriarh al Ierusalimului, Dl. Teofil. Statutul Locurilor Sfinte ale Credinței Creștine și păstrarea acestuia reprezintă o preocupare primordială a Preafericitului, a Bisericii Apostolice a Greciei, a poporului grec credincios, a statului grec, a Bisericilor Ortodoxe locale și a statelor, dar și a întregii creștinătăți.
În Siria îndurerată, vechea populație greco-ortodoxă și însuși patriarhatul greco-ortodox străvechi și venerabil al Antiohiei, populația creștină generală și diversele minorități se confruntă cu pericolul dispariției totale din cauza fanatismului religios și a urii. Cerem ca drepturile omului și libertățile religioase ale comunităților „minoritar-etic-religioase” să fie respectate și ca pacea și democrația să se consolideze în Siria.
Biserica Greciei, ca Biserică Soră a Bisericii Antiohiei, unde „Sfintele Creștine au purtat pentru prima dată numele”, este în comunicare cu Preafericitul Frate Patriarh Ioan al X-lea pentru orice sprijin posibil către acest patriarhat martir și către frații noștri greco-ortodocși de acolo, care dau mărturie de credință, răbdare și speranță în mijlocul unor circumstanțe și situații fără precedent pentru secolul XXI.
În Ucraina, două state ortodoxe naționale, Ucraina și Rusia, continuă să se lupte între ele pentru al cincilea an, cu toate consecințele inevitabile pentru ele însele și pentru viitorul lor spiritual, psihic, demografic și alte aspecte, într-o regiune critică a Eurasiei. Din păcate, mă tem că prin acest război Biserica Ortodoxă este expusă înaintea „națiunilor” în mod diferit și fragmentar. Este valabilă însă hagiografia: „Am devenit rușine pentru vecinii noștri, batjocură și ridicol pentru cercul nostru”. Cum va rezista Biserica Ortodoxă, fie la nivel local, fie în dimensiunea sa universală și în mărturia sa, după acest război fratricid? Este suficient ca implicarea sau chiar instigarea conflictului de către forțe străine să justifice războiul?
A generat o neliniște deosebită creșterea persecuțiilor împotriva creștinilor în întreaga lume, și în mod special în Nigeria, unde continuă masacrele de către organizații islamiste extreme, în timp ce exodul forțat al fraților armeni din Artsakh/Nagorno-Karabah pare să fie urmat de o politică sistematică de distrugere culturală, reamintind situația de distrugere a Teritoriilor Ocupate din Cipru după 1974.
Sperăm, de asemenea, ca problema dintre Sfânta Mănăstire Sinai și Statul Egipt să fie rezolvată definitiv și corect, astfel încât să fie respectate drepturile religioase și celelalte drepturi ale Mănăstirii și ale Fraternității. Sfânta Mănăstire constituie un loc unic pentru Ortodoxie, Hellenism, Creștinism, dar și pentru însăși Egiptul, fiind un pod de comunicare între religii, iar respectul pentru drepturile acesteia constituie o dovadă palpabilă a existenței unui stat de drept și a civilizației.
Salutăm în mod deosebit alegerea Preaînălțatului, noului Arhiepiscop ales al Sinaiului, Simeon, dorindu-i slujire binecuvântată spre slava Sfintei Ecaterina, Ocrotitoarea și Protectoarea Mănăstirii Sinai.
Concentrându-ne atenția asupra situației contemporane interne, trebuie să subliniem că Patria noastră continuă să se confrunte cu provocări existențiale reale, și chiar în perioade de pace îndelungată și suveranitate națională: demografice, spirituale, culturale. Criza demografică devine periculoasă chiar pentru supraviețuirea fizică a neamului nostru străvechi și glorios pe pământul său istoric. Fără exagerare, populația generală s-a prăbușit efectiv, în timp ce jumătate din populația greacă locuiește în Câmpia Attică. Este evident că această situație a suprapopulării în Câmpia Attică nu este sustenabilă și agravează clar problema demografică, și nu doar atât, deoarece viața urbană dificilă este sursă de diverse probleme, inclusiv psihologice.
Școli se închid cu sutele în provincie, chiar și în Attica. Mă tem că atât diagnosticarea cauzelor problemei, cât și soluțiile propuse pe baza acestei analize nu vor aduce rezultate esențiale și semnificative. Esența profundă a multor probleme ale societății contemporane este alta decât cea aparentă; este spirituală, este o criză a credinței active și a valorilor, direct legată de secularizare și de valorile acesteia. Aici se identifică și nucleul problemei demografice, al degradării familiei ca valoare fundamentală și primordială individuală și socială, al violenței în familie, al violenței împotriva minorilor, al multor abuzuri, dependențe, probleme psihologice, chiar și al lăcomiei și urmării câștigului material. Fără o diagnosticare corectă a cauzelor problemelor sociale, este imposibilă tratarea lor efectivă și eficientă.
În cadrul problemei demografice, migrația dobândește o importanță maximă, deoarece pe de o parte reducerea populației autohtone greco-ortodoxe, iar pe de altă parte instalarea continuă a populațiilor străine, poate, în timp, să genereze mai multe probleme decât cele pe care se consideră că le va rezolva (în principal economice și de securitate). Coeziunea socială nu se desfășoară exclusiv pe dimensiuni orizontale, economice, ci este produsul multor factori și nu doar a celor orizontali, materiali. Acest lucru devine evident în multe societăți occidentale, unde apar fenomene de ruptură și degradare a coeziunii sociale din cauza situației create heterogene.
Este necesară, așadar, prudență, înțelepciune, discernământ, echilibru și unitate, nu extreme și polarizare. În Patria noastră și în lume trăim o situație ciudată de incertitudine. Acest pendul al răului se mișcă uneori spre pasivitate, alteori spre un zel „fără cunoaștere” și se manifestă fie prin indiferență și nepăsare față de cele spirituale, fie prin renunțare deprimantă, fie prin căutări maniacale de sens și atașament față de cele trecătoare. Exact același lucru se întâmplă, din păcate, și la nivel internațional, nu doar la nivel individual, ci și colectiv, unde popoarele întregi sunt măcelărite sub conducerea, din păcate, a unor lideri care ar fi trebuit să prioritizeze responsabilitatea și nu ura, cu consecința ca umanitatea să sângereze fără motiv și scop.
În spatele tuturor acestor lucruri se află o singură cauză profundă: uitarea de Dumnezeu, absența cunoașterii lui Dumnezeu, care nu este ideologică, ci experiențială și participativă, și care, dacă nu ar fi existat, ar fi condus cel puțin la o discernere elementară, astfel încât să înțelegem care este adevărata problemă a omului și care sunt falsele și imaginarele probleme. Chemăm, așadar, cu smerenie extremă și ca cei mai mici dintre frați, oamenii din interiorul și din afara Patriei noastre să caute sensul suprem al vieții în cunoașterea singurului Dumnezeu Adevărat. Această cunoaștere îi va călăuzi, îi va liniști și îi va provoca să se întrebe dacă acest pământ are sens, dacă poate deveni o prefigurare a paradisului sau, dimpotrivă, să se transforme într-un gust al iadului.
Având în vedere cele menționate mai sus, devine clară importanța vitală pentru Biserică și Societatea noastră a existenței unor cadre capabile și în special a clericilor corespunzător pregătiți, dotați cu cunoștințele și abilitățile necesare pentru a putea răspunde cerințelor slujirii bisericești astăzi. Dacă dorim parohiile de mâine vii și păstori activi, trebuie astăzi să investim în ei și vă chem astăzi să sprijiniți trei mari axe care privesc viitorul Bisericii noastre.
Prima axă: susținerea familiei clericale
Preotul satului și al orașului nu trebuie să se simtă singur. Preoteasa, copiii, însuși clericul au nevoie de sprijinul Bisericii, spiritual și practic. O familie care stă dreaptă devine un atelier de sfințenie: de acolo pot apărea preoții de mâine, dar și călugări și călugărițe care vor menține vie tradiția noastră. Nu putem lăsa familia clericală să se lupte singură. Sunt necesare inițiative de susținere, instituționalizate și stabile, astfel încât fiecare cleric să știe că Biserica este alături de el.
A doua axă: Școlile de Ucenicie ale Viitorilor Clerici (ΣΜΥΚ)
Noul cleric nu este suficient să aibă doar o pregătire teoretică. Trebuie să învețe să stea cu demnitate în Sfântul Altar, să predice cu curaj, să organizeze corect parohia sa și să îmbrățișeze comunitatea. Școlile de Ucenicie ale Viitorilor Clerici sunt școli de practică și slujire și oferă viitorului cleric cunoștințele necesare pentru a organiza corect parohia sa, iar în al doilea an de studiu ucenicii fac practică în structurile Episcopiilor. Cu noua locație bisericească a Arhiepiscopiei Atenei și locația Sfintei Mănăstiri Vella oferim cazare și hrană gratuită, astfel încât ucenicii să studieze cu demnitate.
Acum este momentul să încurajăm tinerii în toate Episcopiile Sfinte, cu chemare și viziune, să urmeze acest drum. Noii clerici vor constitui binecuvântare și putere pentru fiecare Episcopie, transmițând cunoștințe și zel pentru lucrarea Bisericii.
A treia axă: formarea continuă a clericilor
Păstorul de astăzi nu se poate limita doar la ceea ce a învățat la începutul slujirii sale. El trebuie să înțeleagă limbajul tinerilor, să sprijine familia aflată în dificultate, să mângâie pe bolnav, să vorbească despre bioetică și să valorifice tehnologia.
Institutul de Perfecționare Pastorală al Arhiepiscopiei, recunoscut de Stat, oferă seminarii gratuite, creditate și certificate, necesare pentru perfecționarea și evaluarea preoților. El creează colaborări cu mediul academic și își adaptează programele la nevoile fiecărei Episcopii. Astfel, Biserica, prin Centrul său de Învățare pe Tot Parcursul Vieții și Centrul de Cercetare, echipează păstorii cu toate mijloacele necesare.
Viitorul trebuie construit. Dacă dorim o Biserică de mâine cu voce puternică în societate, astăzi este momentul să sprijinim familiile clericale, Școlile de Ucenicie ale Viitorilor Clerici și să promovăm formarea continuă. Cooperarea tuturor noastră în această direcție devine necesară, deoarece viitorul Bisericii depinde de deciziile pe care le luăm astăzi.
Programul lucrărilor Sfântului Sinod al Ierarhiei Bisericii noastre
La ședința de astăzi va fi prezentat raportul Comisiilor Sinodale pentru anul bisericesc 2024-2025, de către Președinții lor respectabili. În discuția care va urma vom avea posibilitatea să ne informăm despre activitatea Comisiilor Sinodale și să căutăm modalități de creștere a eficienței lor. Apoi va urma completarea Listei candidaților pentru Arhierie și vom încheia cu discuția și votarea Regulamentelor.
Două comunicări vor fi prezentate
Prima are ca temă: „Călugării în tradiția și viața Bisericii”, prezentată de Preasfințitul Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Ierotheos.
A doua are ca temă: „Inteligența artificială – Biserica în fața noii antropologii emergente”, prezentată de Preasfințitul Mitropolit de Mesogaia și Lavreotica, Nikolaos.
Acestea sunt două teme de importanță majoră în viața Bisericii noastre.
Pe de o parte, monahismul ortodox creează premisele pentru dobândirea purității inimii și liniștii minții, iluminarea gândului, astfel încât omul să poată ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu și să o exprime prin teologie. Pe de altă parte, inteligența artificială reprezintă o nouă realitate în care suntem chemați să vedem locul și rolul omului, bazându-ne pe învățătura teologică a Sfintei noastre Biserici.
Amândoi vorbitorii posedă cunoașterea și experiența necesară pentru a ne ajuta să abordăm constructiv aceste teme. Va urma o discuție în care fiecare frate va împărtăși opiniile sale, astfel încât, printr-un dialog roditor, să putem stabili împreună cea mai benefică poziție pentru credincioșii noștri. În ultima zi vom merge la alegerile Mitropoliților de Dryinoupolis, Pogoniani și Konitsa, și al Mitropolitului de Corint, iar apoi vom alege și Episcopi adjuncți.
Vă doresc multă putere și, uniți sub protecția și inspirația Sfântului Duh, să luăm decizii pentru binele Sfintei noastre Biserici.
Vă mulțumesc foarte mult.”
