Tomosul Sinodal pentru proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău a fost citit luni, la Mănăstirea Durău din județul Neamț, cu prilejul primei cinstiri a sfintei după canonizarea sa.
Documentul oficial al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române consfințește includerea Sfintei Cuvioase Mavra în rândul sfinților și stabilește ziua de prăznuire la data de 4 mai.
Hotărârea Sfântului Sinod
În Tomos se arată că Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău este „numărată între sfinții Bisericii” și va fi „pomenită cu cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 4 mai în fiecare an”.
De asemenea, Sfântul Sinod a rânduit tipărirea slujbei și a vieții sfintei, precum și zugrăvirea icoanei acesteia, care urmează să fie așezată în biserici, alături de celelalte sfinte cuvioase românce.
Totodată, Sfânta Cuvioasă Mavra va putea fi aleasă ca ocrotitoare pentru biserici noi sau reînnoite, în vederea întăririi evlaviei credincioșilor.
Viața Sfintei Cuvioase Mavra
Potrivit Tomosului Sinodal, Sfânta Cuvioasă Mavra s-a născut la sfârșitul secolului al XVII-lea, într-un sat de pe valea Bistriței, primind la botez numele Maria.
La vârsta de 20 de ani, a ales viața monahală, îndreptându-se către Schitul lui Silvestru, unde a deprins rânduiala ascultării și a smereniei. Ulterior, a primit tunderea în monahism și numele de Mavra, iar mai târziu s-a retras în Muntele Ceahlău, unde a dus o viață de aspră nevoință.
Cuvioasa a trăit în pustie, într-un bordei construit din lemn și pământ, dedicându-se rugăciunii neîncetate, postului și citirii Sfintei Scripturi și a Psaltirii, pe care o știa pe de rost.
Potrivit relatării oficiale, Sfânta Mavra a dobândit darul înainte-vederii și al povățuirii duhovnicești, fiind căutată de credincioși pentru sfat și întărire în credință.
Trecerea la Domnul și cinstirea sfintei
Înainte de sfârșitul vieții, cuvioasa a cerut să fie împărtășită, iar după trecerea sa la Domnul a fost găsită „cu fața către răsărit, cu mâinile încrucișate pe piept”, în rânduială monahală.
Canonizarea sa, alături de alte 15 sfinte femei românce, este prezentată în Tomos ca o mărturie a lucrării lui Dumnezeu în poporul român și a continuității tradiției duhovnicești.
Act oficial al Patriarhiei Române
Tomosul Sinodal este semnat de Patriarhul Daniel, în calitate de președinte al Sfântului Sinod, împreună cu toți ierarhii Bisericii Ortodoxe Române.
Documentul a fost proclamat la data de 4 mai 2026, marcând prima prăznuire oficială a Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
ADEVARULBISERICII.RO publică Tomosul Sinodal pentru canonizarea Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, citit la Mănăstirea Durău:
”Tomosul Sinodal pentru proclamarea canonizării Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău a fost citit luni la Mănăstirea Durău, județul Neamț, cu prilejul primei cinstiri a sfintei de după canonizarea ei.
Text integral:
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Preacucernicului cler, preacuviosului cin monahal și
iubiților credincioși mireni din Patriarhia Română,
Har, pace și bucurie de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhierești binecuvântări!
Binecuvântat și vrednic de toată lauda este a cinsti pomenirea celor ce s-au săvârșit întru sfințenie, care au câștigat de la Dumnezeu îndrăznire datorită vieții lor plină de evlavie și de fapte bune. Preasfânta Treime a rânduit din veșnicie ca pe aceștia să-i învrednicească de asemănarea cu Dumnezeu, împărtășindu-i de lumina harului Duhului Sfânt și așezându-i în Biserica celor drepți, în ceata sfinților. Despre ei, Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne spune că, întrucât au ascultat cuvântul Său, s-au făcut „prietenii Lui” (Ioan 15, 14). Pe aceşti sfinţi Biserica îi cinstește cu laude şi cu cântări, precum spune Prorocul David, de Dumnezeu insuflat: ,,Eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor” (Psalmul 138, 17). Cu adevărat, sfinții au împlinit cuvântul și voia lui Dumnezeu, după cum citim iarăși în Psalmi: „prin sfinții de pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru ei” (Psalmul 15, 3).
Printre acești aleși ai lui Dumnezeu se numără și Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău. Această mare nevoitoare și iubitoare de Dumnezeu s-a născut la sfârșitul veacului al XVII-lea, într-un sat de pe valea Bistriței, primind la botez numele Maria. Pătrunsă fiind de chemarea lui Hristos, a luat binecuvântarea părinților și a plecat spre aspra viețuire monahală la vârsta de 20 de ani. Tânăra Maria a întâlnit o pustnică, care se nevoia în adâncimea codrului, și a rugat-o să-i dea sfat la începutul vieții sihăstrești. Maica, văzând râvna tinerei, dar știind multele ispite ce se vor năpusti asupra ei, a îndemnat-o: „Mergi la Schitul lui Silvestru și acolo vei găsi odihnă sufletului”. Primind acest îndemn, s-a îndreptat către Schitul Silvestru. Acolo a deprins rânduiala monahală, ajungând cu totul smerită și supusă, împlinind cu bucurie ascultările încredințate. La tunderea în monahism a primit numele Sfintei Mucenițe Mavra, pomenită în ziua de 3 mai. După un timp de ascultare în obște, Sfânta Mavra a cerut stareței sale și duhovnicului să-i dea binecuvântare pentru a se retrage într-un loc mai ascuns în Muntele Ceahlău, în care să-și sporească nevoințele. Deci, primind marea schimă și plecând în pustie, Cuvioasa Mavra și-a făcut un bordei, din pământ și lemn. Ea era însoțită adesea de o căprioară. Acolo se ostenea mult, făcea sute de metanii, mânca o dată în zi, seara, și noaptea dormea numai câteva ore pe un scaun. Prin citirea zilnică a psalmilor, a ajuns să cunoască pe de rost întreaga Psaltire. La aceasta adăuga citirea zilnică a Sfintei Scripturi și Rugăciunea lui Iisus. Ajungând la mare sporire duhovnicească, a dobândit darul înainte-vederii și al povățuirii sufletelor, iar fiarele pădurii i se supuneau. Când sfânta a primit de la Dumnezeu înștiințare că i se apropie sfârșitul acestei vieți, a rugat maicile să cheme preotul duhovnic. După ce acesta a spovedit-o și a împărtășit-o, chipul bătrânei pustnice s-a umplut de pace și de lumină. A doua zi, când maicile au intrat în chilia ei, au găsit-o fără suflare, întinsă pe pat, cu fața către răsărit, cu mâinile încrucișate pe piept, îmbrăcată după rânduiala călugărească.
Smerenia Noastră, după consultarea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, împreună cu toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la viețuirea plăcută lui Dumnezeu a acestei Sfinte Cuvioase Maici, luând aminte la râvna ei vrednică de laudă pentru rugăciune și apărarea dreptei credințe, și căutând folosul duhovnicesc al poporului drept-credincios ce poartă numele lui Hristos, urmând Tradiției Sfinte a Bisericii Ortodoxe și chemând în ajutor Harul Preasfintei Treimi,
HOTĂRÂM
Ca, de acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită cu cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 4 mai în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, rânduim să se tipărească slujba și viața Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de drept-credincioșii creștini, iar chipul ei să fie zugrăvit la loc potrivit, alături de celelalte sfinte cuvioase de neam român, în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte.
Și, pentru ca evlavia drept-măritorilor creștini să sporească prin cinstirea și chemarea în rugăciune a Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, mai rânduim ca ea să fie și ocrotitoare a unor biserici noi sau reînnoite.
Pentru deplina statornicire a celor pe care le-am hotărât în chip sinodal și canonic, am întocmit și întărim cu semnăturile noastre acest Tomos Sinodal de proclamare a canonizării Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, pe care îl aducem la cunoștința preacucernicului cler, a preacuviosului cin monahal și iubiților credincioși mireni din Patriarhia Română.
Acest Tomos Sinodal de canonizare se proclamă astăzi, 4 mai, anul mântuirii 2026, la prima prăznuire a Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți! (2 Corinteni 13, 13).
Președintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
† D a n i e l
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
Dimpreună cu toți ierarhii Sfântului Sinod”


