Într-un discurs cu o profundă încărcătură morală și spirituală, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, subliniind rolul esențial al credinței în susținerea valorilor europene fundamentale: drepturile omului, democrația și statul de drept.
„Religia nu este un obstacol, ci un partener indispensabil în lupta pentru libertate, justiție și pace” a afirmat Patriarhul, făcând apel la colaborare între liderii religioși și cei politici pentru a răspunde provocărilor actuale, precum criza climatică, războiul, persecuțiile religioase și criza refugiaților.
Patriarhul Bartolomeu a reiterat sprijinul său pentru autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina și a evidențiat implicarea Patriarhiei Ecumenice în protejarea creștinilor din Orientul Mijlociu, aflați sub amenințarea dispariției după două milenii de continuitate. De asemenea, a salutat inițiativa Consiliului Europei privind inteligența artificială, îndemnând ca dezvoltarea tehnologică să fie ghidată de valori etice și respect pentru demnitatea umană: „Tehnologia trebuie să servească umanitatea, nu să o submineze.”
ADEVARULBISERICII.RO publică Discursul Patriarhului Ecumenic Bartolomeu – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
”Excelența Voastră, Theodoros Roussopoulos,
Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,
Felicitări pentru realegerea dumneavoastră în unanimitate în această dimineață. Vă dorim un mandat rodnic, la fel cum a fost și primul dumneavoastră mandat ca Președinte al acestui corp onorabil. Fie ca Dumnezeu să vă întărească în această slujire responsabilă.
Excelențele Voastre,
Eminențele Voastre,
Stimați demnitari și dragi prieteni,
Este un privilegiu unic și o bucurie deosebită să mă adresez dumneavoastră, mai ales într-o zi atât de semnificativă, în care comemorăm cea de-a 80-a aniversare a eliberării lagărului de la Auschwitz. Suntem profund onorați că ne aflăm din nou aici, după anul 2007, la această reuniune prestigioasă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, o organizație internațională angajată în susținerea și promovarea principiilor fundamentale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept — adică tot ceea ce definește cultura integrității, libertății și justiției. Mai mult, este o onoare deosebită să fim aici alături de atâția membri distinși ai acestei adunări, împreună cu alți demnitari și diplomați străini.
Prezența unui cleric ortodox printre dumneavoastră poate părea surprinzătoare pentru unii, dar, în calitate de Întâistătător al Bisericii din Constantinopol, Patriarhia Ecumenică, urmăm pașii unui lung șir de slujitori ai Bisericii cu o viziune universală, care înțeleg cum lumea credinței poate fi un aliat puternic în eforturile societății de a aborda problemele legate de libertate, justiție și pace. Aceasta deoarece religia poate oferi o perspectivă unică în scopul eradicării sărăciei și foametei, în combaterea fundamentalismului și rasismului, precum și în promovarea toleranței și a dialogului. Bisericile și comunitățile religioase nu sunt doar esențiale în viața personală sau spirituală a oamenilor. Ele au, de asemenea, un rol esențial în mobilizarea instituțiilor și a societăților la diverse niveluri. Fie că ne confruntăm cu schimbările climatice sau cu conflictele regionale, există astăzi un sentiment sporit de îngrijorare și responsabilitate comună, simțit cu o sensibilitate deosebită atât de credincioși, cât și — în mod egal — de cei cu o viziune declarată seculară.
Tocmai din acest motiv, la Patriarhia Ecumenică, suntem profund conștienți de legăturile noastre cu trecutul și prezentul. Ca o Biserică a cărei istorie se întinde pe parcursul a șaptesprezece secole, suntem înrădăcinați într-un trecut bogat, trăim în prezentul complex și privim spre un viitor plin de speranță. Tocmai această tradiție vie a credinței ne permite să vorbim cu îndrăzneală despre problemele critice ale contemporaneității, precum libertatea religioasă, drepturile omului și protecția mediului natural. De aceea am inițiat o serie de dialoguri inter-creștine, dar și conversații inter-religioase, pentru a construi punți peste diviziunile culturale și rasiale. Într-o lume care se dovedește din ce în ce mai divizată și divizatoare, simțim o obligație și o vocație de a construi punți ale păcii și unității, precum și ale cooperării și colaborării.
Patriarhia Ecumenică este o dovadă vie că diferite culturi și religii pot coexista în solidaritate și pace. Aceasta este viziunea și mesajul nostru. Prin apropierea față de semenii noștri, dincolo de granițe reale sau imaginare, suntem convinși că ne apropiem atât de Dumnezeu (după chipul Căruia toți oamenii au fost creați), cât și de aproapele nostru (pe care suntem chemați mereu să-l slujim și să-l susținem). Nu avem nicio îndoială că principiile și valorile religioase trec printr-o profundă renaștere și pot juca un rol major în garantarea coexistenței și securității între diferite rase și culturi. De aceea ne străduim să construim și să cultivăm legături dincolo de granițele religioase și culturale. În urmă cu treizeci de ani, am convocat o conferință internațională a liderilor spirituali ai lumii la Istanbul, declarând oficial — sau reiterând — următorul adevăr: „Orice crimă comisă în numele religiei este o crimă comisă împotriva religiei” (declarație cunoscută sub numele de Declarația de la Bosfor). Extremismele în creștere și manifestările de fundamentalism și naționalism au conferit o urgență și mai mare cauzei unității Est-Vest, dar și Nord-Sud. Modul în care ne raportăm la semenii noștri persecutați din cauza discriminării religioase și a populismului rasist reflectă ce fel de oameni vrem să fim. Astăzi, lumea a devenit cu adevărat un sat global, iar cetățenii săi își doresc să trăiască în pace și siguranță. Depinde de lideri precum dumneavoastră să facă acest lucru posibil.
În acest discurs, dorim să evidențiem două domenii de importanță și interes pentru noi, la Patriarhia Ecumenică, despre care suntem convinși că pot susține principiile pe care Consiliul Europei le prețuiește atât de mult:
Primul domeniu este importanța dialogului. Oriunde am trăi în lume și indiferent de natura profesiei noastre, societatea include invariabil reprezentanți ai umanității în toată diversitatea ei minunată. Se afirmă adesea că lumea noastră este în criză. Și totuși, este la fel de adevărat că niciodată oamenii — în special liderii influenți, precum dumneavoastră — nu au avut o asemenea oportunitate de a influența și transforma radical lumea, datorită progreselor tehnologice din domeniul rețelelor sociale și al mobilității. Așadar, chiar dacă este adevărat că trăim o perioadă de criză, trebuie subliniat, într-un spirit de optimism și speranță, că încă există o mare toleranță și înțelegere față de tradițiile și culturile celorlalți.
Al doilea domeniu de urgență este protejarea planetei noastre. De mai bine de trei decenii, Patriarhia Ecumenică a organizat numeroase simpozioane, seminarii și summituri internaționale privind starea Pământului și a apelor sale: despre Marea Mediterană și Marea Neagră, precum și de-a lungul fluviilor Amazon și Mississippi. Scopul nostru a fost acela de a crește gradul de conștientizare și de a reaminti oamenilor că respectul față de mediul natural și protejarea acestuia constituie o datorie morală pentru toți. Suntem convinși că ceea ce facem pentru pământ este strâns legat de ceea ce facem pentru oameni — fie în contextul drepturilor omului, al politicii internaționale sau al păcii mondiale. Cu alte cuvinte, modul în care răspundem la schimbările climatice este intim legat de modul în care răspundem provocărilor umane. De aceea, întreaga noastră planetă este afectată de conflictele din Ucraina sau din Orientul Mijlociu. De exemplu, războiul nejustificabil al Rusiei a provocat daune ireversibile ecosistemelor țării, cu un impact nevăzut și imprevizibil asupra schimbărilor climatice, atât în regiune, cât și dincolo de ea.
În acest context, recunoaștem că această sesiune plenară de iarnă a Adunării Parlamentare își îndreaptă atenția, printre alte probleme vitale, asupra crizei umanitare din Orientul Mijlociu, și în special din Gaza. În Țara Sfântă, creștinii ortodocși continuă să-și păstreze și să-și cultive credința în ciuda unor încercări severe. De aceea ne-am exprimat sprijinul nostru moral și spiritual deplin față de Patriarhiile Ierusalimului și Antiohiei — printre cele mai vechi Biserici din lume și locul de naștere al creștinismului. Le-am asigurat că, în cuvintele mângâietoare ale Sfântului Apostol Pavel: „Dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună; și dacă este preamărit un mădular, toate mădularele se bucură împreună” (1 Corinteni 12,26).
Cu toate acestea, sprijinul nostru pentru bisericile aflate în criză depășește simplul suport moral sau spiritual. Dezvoltarea și maturizarea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei demonstrează cum solidaritatea și unitatea funcționează în practică, nu doar în teorie. Acordarea și recunoașterea autocefaliei sale — adică a autoadministrării bisericești — de către Patriarhia Ecumenică, în urmă cu șase ani, în ianuarie 2019, arată cum ordinea canonică și grija pastorală pot vindeca diviziuni și răni vechi de secole. De asemenea, confirmă că principiile canonice străvechi ale Bisericii Ortodoxe pot răspunde problemelor contemporane într-o lume divizată. Întreaga lume este martoră zilnică a modului în care poporul curajos al Ucrainei a luptat și a făcut mari sacrificii pentru independență față de opresiune și pentru libertatea religioasă. Cu toate acestea, am fost martori ai aceleiași pasiuni pentru viață și libertate și în Estonia și Lituania. Iar Patriarhia Ecumenică rămâne dedicată răspunsului la astfel de apeluri pentru integritate și suveranitate eclezială, respectând nevoile distincte și neechivoce ale fiecărei biserici și ale fiecărei comunități. În același timp, în tradiția noastră formată de-a lungul multor secole, ne străduim să onorăm identitatea unică a fiecărei culturi, încurajând-o totodată să se angajeze constructiv în întâlnirea și dialogul cu restul lumii, evitând astfel închiderea în sine și discriminarea. Acest echilibru necesită înțelepciune în a distinge între tradițiile esențiale și practicile adaptabile, între principiile fundamentale și expresiile contextuale.
Dragi prieteni,
Fie că vorbim despre conflict și nedreptate, despre economie sau ecologie, despre persecuții discriminatorii sau migrație forțată, suntem chemați să ne amintim că niciunul dintre noi nu mai poate pretinde că trăiește ca și cum restul lumii nu ar exista. Toți avem o responsabilitate etică de a reflecta cu atenție asupra modului în care locuim lumea, asupra alegerilor pe care alegem să le facem și asupra stilurilor de viață pe care aspirăm să le adoptăm. Nu mai putem trăi ca indivizi izolați, detașați de evenimentele din jurul nostru. Am fost creați pentru întâlnire; și suntem judecați pe baza răspunsului nostru la fiecare întâlnire. Suntem ființe și instituții relaționale; și, ca atare, suntem atât responsabili, cât și răspunzători unii pentru alții. Suntem ființe sociale; și, în această calitate, împărțim lumea și resursele planetei. Cu alte cuvinte, trăim într-o comunitate globală. Și, în această calitate, împărtășim valori comune, care transcend granițele naționale, politice, religioase, rasiale sau culturale. Această conștiință etică nu depinde doar de convingerile noastre religioase, ci de demnitatea universală a tuturor oamenilor.
Iar aici, perspectiva religiei — clarvăzătoare și în același timp realistă — poate juca un rol esențial. Într-un document intitulat Pentru viața lumii: Spre o etică socială ortodoxă, care a fost aprobat de Sfântul și Sacru Sinod al Patriarhiei Ecumenice exact acum cinci ani, recunoaștem că:
„Speranța creștină nu se află în împărățiile acestei lumi, ci în Împărăția lui Dumnezeu, nu în fiii oamenilor, ci în Fiul lui Dumnezeu, care ne poate elibera de practicile și structurile păcatului, ale opresiunii și violenței care corup lumea noastră căzută. (…) În această lume, suntem străini și călători. Dar putem totuși gusta anticipat acea răscumpărare finală a întregii ordini sociale în Împărăția lui Dumnezeu. Într-adevăr, ni s-a încredințat un semn de arătat neamurilor, prin care să le chemăm la o viață de pace și dragoste sub adăpostul promisiunilor lui Dumnezeu.”
Putem face o diferență în lume. Putem aduce o vindecare mai profundă pentru oamenii săi. Putem oferi o speranță reînnoită dacă toți — liderii politici și religioși — lucrăm împreună către un scop comun: acela de a lăsa în urmă o lume mai bună pentru copiii noștri decât cea pe care am moștenit-o sau am creat-o. O lume în care conflictul și războiul nu sunt metodele de rezolvare a disputelor și divizărilor; în care toate religiile și toate rasele sunt respectate în mod egal și fără discriminare; în care oamenii au suficientă iubire ca limbaj matern al întregii umanități; și în care diversitatea naturii este protejată.
Vă mulțumesc pentru amabila invitație și pentru atenția acordată.
Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze deliberările și deciziile dumneavoastră!
DECLARAȚIE
A Sanctității Sale
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu
Distinși invitați,
Dragi prieteni,
Vă mulțumesc pentru întrebările dumneavoastră pline de grijă și profunzime. Voi încerca să le integrez și să ofer un răspuns holistic.
(1) Mai întâi, în ceea ce privește problema mediului înconjurător, în calitate de administratori ai planetei noastre, avem o datorie sacră de a proteja creația în întregimea sa și toate creaturile ei. Consumul nostru necontrolat și urmărirea neîncetată a creșterii economice ne-au adus în pragul unei catastrofe ecologice. Este timpul să ne redobândim legătura spirituală cu lumea naturală și să acționăm până nu este prea târziu.
Criza de mediu necesită o abordare imediată și o atenție urgentă, deoarece reprezintă o provocare etică și spirituală vitală, care depășește orice soluție tehnică, politică sau financiară. Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe din 2016 a recunoscut această criză ca fiind în esență înrădăcinată în inimile oamenilor. Religiile ar trebui să amintească omenirii că pământul este un dar divin încredințat grijii noastre pentru protejare, nu pentru exploatare.
Principiul administrării (stewardship) definește relația noastră cu pământul, afirmând rolul și responsabilitatea noastră ca îngrijitori, și nu proprietari ai resurselor sale, de dragul generațiilor viitoare. Această înțelegere ne ghidează acțiunile în ceea ce privește protejarea mediului. Trebuie, așadar, să promovăm cu hotărâre un mod de viață sustenabil și justiția ecologică. Și trebuie să acționăm cu un simț al urgenței la toate nivelurile vieții sociale și civile.
(2) În al doilea rând, despre problema inteligenței artificiale, în lumina acestor preocupări, privind Convenția-Cadru privind Inteligența Artificială a Consiliului Europei, Patriarhia Ecumenică observă progrese remarcabile în abordarea preocupărilor etice și sociale cruciale ridicate de această tehnologie în continuă expansiune. Inteligența artificială are un potențial imens pentru transformări pozitive în protecția mediului, educație și sănătate, oferind căi inovatoare pentru rezolvarea unor probleme umane importante. În același timp, de la invadarea intimității la creșterea inegalităților și până la potențiala compromitere a instituțiilor, acest instrument puternic implică și riscuri inerente.
Focalizarea de bază a Convenției asupra drepturilor omului, valorilor democratice și sistemelor juridice poate fi completată de numeroase valori și principii creștine. Progresul tehnic trebuie să sprijine dezvoltarea umană și să servească binele tuturor. De aceea, implementarea inteligenței artificiale necesită respectarea demnității individuale, apărarea libertăților fundamentale și promovarea echității sociale. În măsura în care acestea impun un studiu atent al sistemelor de inteligență artificială și al impactului lor larg asupra societății, standardele de transparență și responsabilitate prevăzute de Convenție se dovedesc deosebit de relevante.
Metodologia HUDERIA (Evaluarea Impactului asupra Drepturilor Omului, Democrației și Statului de Drept) oferă un mijloc specific de identificare și reducere a riscurilor, solicitând o evaluare atentă a aplicațiilor de inteligență artificială pe baza consecințelor etice și a performanței tehnice. În acest context, tradiția creștin-ortodoxă ar sublinia discernământul moral și orientarea, alături de cercetarea și dezvoltarea științifică. Patriarhia Ecumenică invită toate națiunile să participe la acest proiect important în vederea sprijinirii și modelării unei dezvoltări tehnologice care să răspundă nevoilor universale ale umanității, incluzând protejarea drepturilor omului și a libertății religioase pentru cei care se confruntă cu persecuții și nedreptate, în special minoritățile religioase care au îndurat istoric discriminări.
(3) În al treilea rând, răspunzând întrebării privind creștinii din Orientul Mijlociu, dorim să atragem atenția asupra unui exemplu elocvent de astfel de persecuție în criza continuă cu care se confruntă aceștia. Multe comunități creștine din această regiune își au rădăcinile în primele zile ale creștinismului. Cu toate acestea, astăzi, existența lor este amenințată în regiuni unde au trăit timp de aproape două milenii. De exemplu, Deir ez-Zor, Siria, care odinioară avea o comunitate creștină înfloritoare, numără astăzi doar șapte persoane în vârstă, rămășițele modeste ale celor 300 de familii care au fugit în altă parte în 2013. Forțele extremiste au distrus locurile lor sfinte, iar eforturile de reconstrucție nu au reușit să readucă persoanele strămutate. Instabilitatea politică nu face decât să accentueze suferința lor.
Mai mult, deși cruciale, eforturile umanitare actuale se concentrează mai mult pe satisfacerea nevoilor imediate decât pe abordarea cauzelor de bază. Evenimentele recente scot la iveală atacuri deliberate asupra comunităților creștine din nordul Siriei, provocând strămutarea completă a populației. Atacurile asupra bisericilor și amenințările personale provoacă comunității copte din Egipt o anxietate și nesiguranță constante. Această urgență necesită răspunsuri coordonate, care să includă monitorizare internațională eficientă, planuri de protecție cuprinzătoare și comunicare interreligioasă continuă. Ajutorul material pentru persoanele strămutate trebuie să completeze inițiativele diplomatice, asigurând libertatea religioasă.
Nu se știe dacă creștinismul din Orientul Mijlociu, cu obiceiurile și moștenirea sa, va putea supraviețui. Prezența lor continuă aduce beneficii nu doar din perspectiva diversității religioase, ci și în ceea ce privește menținerea profunzimii culturale și a continuității istorice a regiunii. Agențiile internaționale sunt chemate să transforme cuvintele în fapte. Aceasta implică programe de conservare a comunităților, planuri de răspuns de urgență și sisteme dedicate de monitorizare. Orice sistem de dezvoltare a guvernării regionale trebuie să garanteze drepturile și protecția poporului creștin. În același timp, există o nevoie urgentă de un răspuns global coordonat la numărul tot mai mare de refugiați la nivel mondial, o criză amplificată și mai mult de efectele schimbărilor climatice.
(4) În al patrulea rând, referitor la problema critică a crizei refugiaților, am vorbit despre aceasta la Forumul Global al Refugiaților de la Geneva, din 14 decembrie 2023, unde am menționat cum criza refugiaților și criza climatică au evoluat în paralel. Implicarea Bisericii noastre în construirea păcii și în abordarea schimbărilor climatice include satisfacerea nevoilor materiale ale refugiaților, precum hrană, adăpost și sănătate. În plus, ne străduim să apărăm drepturile fundamentale ale tuturor oamenilor, subliniind că dreptul la azil este un drept uman fundamental, o poziție ferm confirmată de liderii religioși în cadrul Forumului Global al Refugiaților.
Evenimentele recente au subliniat necesitatea unui astfel de demers. În august 2024, Patriarhii și Conducătorii Bisericilor din Ierusalim au emis o declarație prin care își exprimau profunda îngrijorare față de situația din Gaza, subliniind atunci necesitatea imediată de încetare a ostilităților pentru a proteja toate persoanele fără excepție, inclusiv pe cele care caută refugiu în interiorul lăcașurilor de cult. Abordarea cauzelor principale ale strămutării necesită un răspuns global ferm. Acesta presupune combaterea instabilității politice, a inegalității economice și a distrugerii mediului, factori care duc frecvent la migrație în masă.
(5) În final, răspunzând întrebării dumneavoastră despre viitoarele celebrări de la Niceea, același spirit de cooperare și scop comun se reflectă în moștenirea durabilă a Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. Odată cu comemorarea și celebrarea din acest an a celei de-a 1700-a aniversări a sinodului din anul 325 d.Hr., comunitățile creștine dincolo de granițele confesionale au o ocazie unică de a-și aminti că împărtășesc declarațiile doctrinare ale Crezului de la Niceea, formulate cu acea ocazie istorică. Crezul de la Niceea – cunoscut în Biserica Ortodoxă drept „Simbolul Credinței” – este o mărturisire care unește toate tradițiile creștine, întărindu-le comuniunea și susținându-le relațiile.
Schimburile recente dintre Bisericile Romei și Constantinopolului au condus la relații ecleziastice mai apropiate. Cu doar câteva săptămâni în urmă, prin intermediul Eminenței Sale Kurt Cardinal Koch, Președintele Dicasterului pentru Promovarea Unității Creștinilor, Papa Francisc a declarat: „O altă oportunitate de a da mărturie despre comuniunea în creștere care există deja între toți cei care sunt botezați în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.” Pelerinajul său planificat la İznik (vechea Niceea), alături de noi, în luna mai, demonstrează angajamentul nostru comun față de promovarea reconcilierii.
Crezul de la Niceea este dovada moștenirii noastre teologice comune, motivând eforturi coordonate pentru restabilirea comuniunii între creștinismul răsăritean și cel apusean. Patriarhia Ecumenică este la fel de dedicată promovării unității creștine, nu doar prin dialog teologic, ci și prin discuții vii privind stabilirea unei date comune a Paștelui. Credem că aniversarea istorică de la Niceea ar trebui să inspire noi reflecții teologice și cooperare creștină reînnoită. Să construim o lume în care rugăciunea lui Hristos pentru unitate să se împlinească în sfârșit.
Vă mulțumim din nou pentru participarea și atenția dumneavoastră!”
